Pentru cine își propune să înțeleagă ceea ce vrea guvernul Ciolacu să facă prin asumarea răspunderii în parlament acum, în septembrie 2023, nu are decât să citească cu atenție tabelul explicativ pe care chiar guvernul îl atașează marelui său proiect de reducere a deficitului bugetar:

Pentru a fi clar și pentru cei nefamiliarizați cu datele financiare ale țării, guvernul Ciolacu își propune să reducă deficitul bugetar astfel:

În anul 2023 printr-o reducere de cheltuieli bugetare cu 631 de milioane de lei;
În anul 2024: o reducere de cheltuieli bugetare de 3,378 miliarde de lei plus o creștere de taxe de 16,4 miliarde de lei;
În anul 2025: o reducere de cheltuieli bugetare de 3,378 miliarde de lei plus o creștere de taxe de 20 miliarde de lei
În anul 2026: o reducere de cheltuieli bugetare de 3,378 miliarde de lei plus o creștere de taxe de 21,7 miliarde de lei
În anul 2027: o reducere de cheltuieli bugetare de 3,378 miliarde de lei plus o creștere de taxe de 22,2 miliarde de lei.

Pentru a fi și mai explicit, coaliția PSD-PNL mizează anul acesta pe un deficit de 5,5% dintr-un PIB de 1600 de miliarde de lei, adică 88 de miliarde de lei. Acest deficit este considerat o mare victorie de către tripleta Iohannis-Ciolacu-Ciucă, pentru simplul motiv că se situează sub pragul de 5,7% din PIB, care constituie linia roșie peste care Comisia Europeană nu va trece. Având în vedere că deficitul prognozat de guvernul Ciucă la începutul anului acesta era de 68 de miliarde de lei, concluzia este că vom avea, grație cheltuitorilor din trupa guvernamentală, un deficit suplimentar de 20 de miliarde de euro, față de legea bugetului aflată în vigoare. Ei bine, logica lui Ciolacu pare destul de rudimentară, căci pleacă de la ideea că și anul viitor deficitul suplimentar va fi tot cam de 20 de miliarde de lei, miliarde pe care guvernul ne anunță senin că le va recupera în proporție de 82% din creșteri de impozite și taxe și în proporție de doar 18% din reducerea unor cheltuieli guvernamentale. Cu alte cuvinte, coaliția care ne recită toată ziua cuvinte mari s-a gândit la următorul mod de a împărți sacrificiul financiar: patru cincimi noi, contribuabilii și aproape o cincime aparatul statului. Deci va smulge Ciolacu și ciracii săi de la firme și de la români biruri suplimentare de patru ori mai mari decât economiile pe care le promite aparatul unui stat mult prea lacom.

Dar asta nu-i nimic, căci în anii următori, eterna și fascinanta guvernare pesedisto-penelistă ne promite că își va păstra cheltuielile mai mici decât anul acesta cu fix aceeași sumă (3, 378 miliarde de lei), dar va crește povara fiscală cu sume din ce în ce mai mari: cu 20 de miliarde de lei imediat după alegeri, în 2025, cu 21,7 miliarde de lei în 2026 și cu 22,2 miliarde de lei în 2027. Adică ponderea taxelor suplimentare puse pe capul sărmanilor români din totalul efortului pentru reducerea deficitului bugetar va crește de la 82% în 2024, la 85,5% în 2025, apoi la 86,5% în 2026 și va culmina la nivelul de 86,8% în 2027. Timp în care ponderea reducerilor de cheltuieli ale statului se va reduce de la 18% în 2024 la 14,5% în 2025, apoi la 13,5% în 2026 și la 13,2% în 2027!

Ei, ia uite cum omul gras (aparatul de stat) scapă neatins din orice situație și jugul se pune tot pe umerii celui cocoșat și slăbit de muncă (biata economie românească). Căci, oameni buni atunci când Ciolacu își rupe cămașa de 1000 de euro de pe el chemând la luptă împotriva austerității, el se gândește, de fapt, doar cum să ferească de austeritate nenumărații angajați ai guvernului și ai zecilor de agenții și autorități din subordine.

Partea cea mai spumoasă, dragii mei, se află chiar la începutul marelui efort anunțat de guvern, adică la reducerea cheltuielilor bugetare cu puțin peste 600 de milioane de lei anul acesta. Ceea ce înseamnă fix o miime din totalul cheltuielilor bugetare de anul acesta. O miime! Dacă asta nu e mimarea perfectă a reformei anunțate de sub barba lui Ciolacu, atunci nimic nu mai e…

Esența marii reduceri de deficit bugetar este, până la urmă, extrem de simplă: guvernul s-a dovedit mână spartă și a cheltuit cât de mult s-a putut și acum vine să recupereze paguba din taxele și impozitele strânse de la cei care muncesc și produc valoare adăugată. Mai simplu spus: noi vom plăti acum, cu noile impozite cu care ne cocoșează Ciolacu și trupa lui, limuzinele scumpe cu care se plimbă armata europeană cea mai numeroasă de miniștri, secretari de stat și directori generali. Dar și câteva zeci de milioane de doze de vaccin mai multe decât era necesar. Plus nenumărate rachete, avioane, tunuri și blindate cumpărate toate fără licitație, la prețuri stabilite din pix.

Oameni buni, coaliția PSD-PNL, în cârdășie cu veșnicii abonați la banii statului UDMR-iști au dublat datoria publică a României în ultimii trei ani, de la 373 de miliarde de lei în 2019 la 733 de miliarde de lei în iulie 2023. Și acum ne zice cu un aer senin că noi ar trebui să plătim dobânzile la care ei s-au angajat. Și, în timpul ăsta, niciunul dintre miniștrii de finanțe sau dintre secretarii de stat să nu fie supărați nici măcar cu o floare! Pentru cei care se întrebau cât de numeroși sunt cei care conduc acest minister, aflați că acolo avem, pe lângă ministru, încă șase secretari de stat, un secretar general cu doi secretari generali adjuncți, plus încă alți șase oameni cu funcție de secretari de stat: președinții ANAF, ASPAAS, ONPCSB, ONJN, ONAC și AVR (https://mfinante.gov.ro/despre-minister/conducere). Eu cred că 99,999% dintre contribuabili habar nu au ce înseamnă toate aceste inițiale și la ce ne folosesc. Ba am văzut că, de multe ori, chiar și miniștrii de finanțe încurcă toate inițialele astea între ele. Și mai cred că ar fi un reușit număr de comedie să-i cerem lui Marcel Ciolacu să ne explice fiecare inițială de acolo.

Acum să revenim la fondul problemei, la faptul că marea coaliție, binecuvântată de cel mai bogat profesor de fizică din emisfera nordică, refuză să își sacrifice ceva din caimacul bunăstării generalizate a tuturor familiilor bugetare. Este, aici, locul să spunem că guvernările de sub bagheta lui Iohannis au inventat lozincile perfecte sub care să ascundă plasarea membrilor de partid și a familiilor acestora la ușa de intrare de la seiful cu bani al națiunii: SRI-adică „securitate-reformă-investiții”. De câte ori trebuie justificate niște noi cheltuieli extravagante, soldații lui Ciucă și Ciolacu invocă cel puțin una din vacile sfinte ale politicii românești: „securitate, reformă sau investiții”. Vor mușchii lui Ciucă-Ciolacu să cumpere orice fel de rachete? Nicio problemă, are mână liberă să cumpere de la ce firmă vrea, fără nicio licitație, la ce preț vrea și fără nicio contribuție a industriei autohtone! Motivația: nevoia de securitate, adică să ne apărăm de amenințarea rusă. Curios este însă că atunci când avem cei mai mulți morți pe șosele din UE, nimeni nu mai invocă securitatea. Sau când nasc femeile pe stradă sau când sunt ucise gravidele în spitale. De parcă celor uciși de indiferența regimului arghirofil le pasă că mor uciși de incompetența directorilor de spital numiți politic sau de conductele explodate ale Transgaz sau schijele unor rachete rusești.

„Reforma”- explicația ideală și folosită până la epuizare pentru orice lege trecută în două ore prin parlament, pentru abuzul de ordonanțe de urgență și pentru legiferarea din cale-afară de aberantă. De exemplu, din motive de „reformă” nu mai învață copiii istorie în școli sau , mai rău, învață că e foarte bine dacă se îmbracă băiețeii în rochițe și dacă fetițele se apucă de box sau de lupte greco-romane. Tot din motive de „reformă” ne închidem prematur carierele de lignit și centralele termoelectrice. Și tot pe altarul sfintei „reforme” sacrificăm și rezervele noastre de gaz în favoarea celor mai puțin prietenoși central-europeni, ungurii și austriecii. A, să nu uit, tot în numele reformei, românii sunt opriți de a mai dispune de banii lor proprii așa cum vor. Și tot reforma este explicația pentru înființarea a zeci de mii de posturi de bugetari în plus, a zeci de agenții guvernamentale. Dar și pentru legiferarea prin ordonanțe de urgență, date peste noapte de guverne pline de oameni cu mari pete în CV-uri.

Bomboana pe coliva politicilor noastre publice este recurgerea la „investiții” ca justificare pentru orice prostie. De exemplu, toți președinții de consilii județene și primarii din țara asta primesc de la guvern bani pentru te miri ce „investiții”. Pe care le fac toți în varianta Dumitru Buzatu. Cu 10% taxă pentru premianții care semnează contracte. Sau în varianta Dragoș Vâlcov, cu tablouri ascunse prin cavouri. Sau în varianta banilor aruncați pe fereastra așa-zisei conducte BRUA (de fapt România-Ungaria) construită pe banii noștri pentru a duce gazul nostru fix în depozitele de la Budapesta. A propos, conductele făcute de Transgaz se cumpără și se pozează în varianta cu sudură elicoidală, variantă de mult exclusă în lumea civilizată, care folosește țevi cu sudură longitudinală. Dar ce mai contează, noi vrem „investiții”, nu contează ce și cum, doar să bifăm niște bani cheltuiți pentru „investiții”. Tot pe altarul „investițiilor” găsim și cumpărarea de trenuri cu hidrogen, deși nimeni nu produce hidrogen aici, în condițiile în care un tren cu hidrogen este de câteva ori mai scump decât unul electric, iar linii ferate electrificate avem destule, Slavă Domnului! A, am uitat să vă spun că omul care a decis să cumpărăm trenuri pe hidrogen în loc de rame electrice deși este absolvent al facultății de istorie conduce ditamai Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Nu v-am spus că tot la reformă ajungem?

Și dacă tot am ajuns la lozinca SRI- „Securitate-Reformă-Investiții”, să vedem și cine scandează lozinca aceasta după dirijorul Ciolacu sau Ciucă. Ei bine, corul lozincard este prea-numeroasa și lacoma armată a bugetarilor, singura de care niciun guvern nu vrea să se atingă, căci ea este compusă din nepoți, amante și verișori. Bugetaro-crația României este cea mai mare extravaganță pe care și-o permite regimul care conduce țara. Căci ea este cea mai împovărătoare bugetaro-crație din UE, hrănindu-se cu peste o treime din veniturile fiscale ale națiunii, un procentaj nemaiîntâlnit pe continent: la venituri fiscale de 258 de miliarde de lei, 127 de miliarde de lei sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, adică jumătate din ce încasează statul pe impozite și taxe merge către acoperirea salariilor familiei Buzatu și colegilor acesteia… Să recapitulăm așadar: guvernele PSD-PNL, cu acoperirea și participarea UDMR, au cheltuit timp de trei ani „fără număr” până s-au trezit cu sabia deficitului bugetar excesiv deasupra capului. Și-atunci au spus către noi, prostimea votantă și contribuabilă: „așa nu se mai poate! Voi, poporul plătiți taxe prea mici și asta ne tulbură nouă îndelunga siestă numită guvernare. De azi înainte va trebui să plătiți mai mult. Căci noi, bugetarii, suntem mulți și cheltuitori. Și dacă nu veți fi de acord, o să vă audă idolul nostru, Dumitru Buzatu. Sau Ionel Arsene. Sau chiar Paul Stănescu, șeful județenei de partid a ucigașilor cu butelia de gaze. Sau, cine știe, chiar unchiul nepotului care a primit de la guvernul unchiului vreo sută de milioane de lei pentru „investiții. (Petrișor Peiu – Corectnews.ro)