Prezent azi la bilanțul pe 2014 al Ministerului Administrației și Internelor, ministrul Gabriel Oprea a dezvăluit că, anul trecut, peste 21.000 de polițiști români au beneficiat de avansări în grad, o cifră destul de controversată, credem noi, și care ar trebui să dea de gîndit, alături de alte date.

În condițiile în care România are cca.54.000 de polițiști, rezultă că, pe parcursul anului trecut, au fost avansați în grad aproape 40% dintre ei.
Conform legii 360/2002, pentru majoritatea zdrobitoare a polițiștilor români stagiul minim în gradele profesionale este de cinci ani, perioade mai scurte fiind prevăzute pentru gradele înalte, precum inspector, comisar sau chestor (în jur de trei ani).

Dacă am stabili o medie totală de cca.4 – 4,5 ani pentru stagiile respective, ar rezulta că pe parcursul unui an trebuie avansați la termen maxim 20-25% dintre polițiști, diferența pînă la 40% fiind reprezentată, în consecință, de așa numitele avansări ”la excepțional”.

Cam multe, spunem noi, știut fiind că, de ani de zile, una dintre marile probleme din Poliție, pe care fiecare garnitură nouă de șefi promite, zadarnic, să o rezolve, este numărul exagerat de mare de polițiști care fac muncă de birou în detrimentul celei de teren.
De altfel, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, legat de modul la care s-au achitat drepturile salariale anul trecut, personalul din diversele structuri ale aparatului central al MAI au beneficiat ”de o compensaţie de pericol deosebit de până la 30 la sută, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, deşi aceştia, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îşi pun în pericol integritatea fizică”.

E firesc să fie așa: puțini gangsteri dau buzna în sediul ministerului, spre exemplu, ca să tragă în polițiștii din birourile călduțe.

De asemenea, nu demult, un raport al sindicatului polițiștilor Pro Lex adresat conducerii ministerului releva faptul că printre marile probleme ale breslei se numără:

”Existenţa unui număr însemnat de poliţişti (persoane protejate) care, deşi figurează în structurile operative, în realitate, desfăşoară activităţi de secretariat şi conducători auto. Situaţia este întâlnită la fiecare structură de poliţie, fiind cunoscută şi tolerată. Aceste persoane ocupă funcţii mai mari decât cei din stradă, primesc calificative profesionale superioare, nu lucrează în schimburi/ture şi sunt libere sâmbăta, duminica şi de sărbătorile legale.
Încadrarea nelegală şi netemeinică a unor persoane în funcţii de poliţişti, deşi desfăşoară activităţi de personal contractual sau de funcţionari publici;
Implicarea factorului politic în numirea sau promovarea unor poliţişti în funcţii publice de conducere”.

În fine, tot în cadrul bilanțului de azi al MAI, procurorul-șef al DNA, Laura Kovesi, avertiza la modul cel mai serios că este în creștere numărul polițiștilor cu funcții de conducere care sunt anchetați penal pentru fapte reprobabile și atrăgea atenția, totodată, asupra tendințelor nepermise de ”fraternizare” între polițiști, pe de-o parte, și politicieni și afaceriști, pe de alta.

Una peste alta, statistic, polițistul român se cam ferește de munca de teren, e tot mai înclinat spre corupție, se bate pe burtă cu politicieni și afaceriști, dar încasează sporuri ilegale și beneficiază de avansări la excepțional pe bandă rulantă; cîteva aspecte care ar trebui să mai reducă din triumfalismul bilanțului prezentat de generalul de intendență Gabriel Oprea. (Bogdan Tiberiu Iacob)