CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

Povestea salariilor nerusinate

0 comentarii / 1045 vizualizări / 24 aprilie 2013

Este la moda sa vorbim despre salarii mari ca si cand acestea sunt toate nerusinate. Este la moda sa vorbim despre solidaritate. Da bine sa ne punem problema, din nou, daca nu cumva salariile de peste 1.000 de euro ale bugetarilor ar trebui suprataxate si cum anume ar trebui sa se produca aceasta operatie. Si, evident, este pusa in ecuatie aceasta noua divergenta din interiorul USL. De ce premierul vrea una, iar liderii PNL se opun?

Un salariu normal al unui privat devine nerusinat daca e al unui bugetar ori al unei regii cu capital majoritar de stat. Si asta se intampla in mentalul unor politicieni, dar chiar si in mentalul unor colectivi, chiar si in situatia in care calitatea muncii si competenta persoanei sunt comparabile. Situatia nu se schimba nici chiar in ipoteza in care una si aceeasi persoana lucreaza mai intai in privat si apoi la stat. Intr-o parte salariul nu a fost nerusinat, in cealalta a fost. Chiar si in situatia in care traseul este invers, anatema ramane.

Dar sa admitem, macar de dragul dezvoltarii acestei teme, ca exista salarii nerusinate raportate, nu la calitatea muncii, nu la competenta persoanei, ci la statutul societatii in care lucreaza respectiva persoana. Si sa ne punem problema: ce e de facut? De ce veniturile sunt exagerat de mari si nu se justifica? Pe ce cale lucrurile ar putea fi indreptate? Si sa incerc sa dau acum un raspuns.

Oare individul X, bugetar ori angajat al unei regii sau societati in care avem un capital majoritar al statului, si-a fixat singur salariul? In mod categoric, raspunsul este negativ. Acest salariu, castigat sau nu in baza unui concurs, a fost fixat fie de superiorul respectivului angajat, fie de un Consiliu de Administratie. In unele situatii chiar de AGA. Din cate stiu, in Consiliile de Administratie sau in AGA sunt intotdeauna reprezentantii actionarilor. Si, tot intotdeauna, acolo unde capitalul apartine in mod majoritar statului roman, reprezentantii acestuia au cuvantul decisiv atunci cand este adoptata o hotarare. Cum este si fixarea salariului. In aceste conditii, daca exista salarii nerusinate, vinovati sunt reprezentantii statului. Adica ai guvernului. Iar, daca trebuie micsorate asemenea salarii, responsabilitatea le revine tot acestora. Deci tot guvernul.

Ma astept, in aceste conditii, nu la introducerea unor noi impozite – gen Robin Hood – ci la fermitatea guvernului care le poate cere reprezentantilor statului, majoritari in AGA si in Consiliile de Administratie, sa tunda salariile nerusinate. Pentru ca, altfel, facand un rationament prin reducere la absurd, putem anticipa ce s-ar intampla dupa aplicarea taxei Robin Hood. Nimic nu-l va impiedica pe beneficiarul asa-zisului salariu nerusinat sa solicite si sa obtina, dupa o impozitare suplimentara de 10 la suta, o marire a salariului, sa spunem, cu 15 la suta. Si atunci, cine ar ramane in paguba? Nu cumva tot statul?

Rugandu-l pe primul-ministru Victor Ponta sa mediteze asupra rationamentului pe care l-am expus aici, imi exprim, in acelasi timp, speranta ca nu va considera ca m-am desolidarizat de guvernul pe care-l conduce. Sau de el ca persoana. Sau ca, in felul acesta, ma razboiesc, Doamne fereste, cu SRI. (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *