Este bizar și revoltător că nimeni din clasa politică nu a reacționat tăios în septembrie, cînd președintele Klaus Iohannis ne-a transmis nonșalant că bugetul de stat pe anul viitor va trebui votat de viitorul parlament. Practic, a fost un îndemn – dacă nu chiar ordin – adresat guvernului de a încălca legea care prevede termene foarte clare de elaborare și dezbatere a bugetului de stat, recte 31 decembrie. Pînă acum au fost destule cazuri cînd bugetul de stat a fost aprobat cu depășire de termene, uneori cu mult, din cauza unor probleme, să le spunem, tehnice. E prima oară însă, cînd se stabilește încălcarea legii ”la rece”, mult înaintea intrării în rutina bugetară legală. Și, cum spuneam, fără vreo reacție a opoziției.

Ce ne-a spus președintele într-o conferință de presă de pe 9 septembrie?

”Este clar că bugetul pentru anul viitor trebuie construit cu mare grijă și cred că este la fel de evident că e de preferat ca bugetul pentru anul viitor să fie discutat și aprobat de noul parlament care va rezulta din alegerile parlamentare, și nu de acest parlament, unde vedem niște abordări total neprincipiale și neconforme cu realitatea”.

Ce spune legea finanțelor publice:

Art. 35:
”În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului, calendarul este următorul:
a) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art. 103 din Constituţia României, republicată;
b) după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la art. 35 alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăşi data de 31 decembrie a anului în curs.

Acest mecanism ținînd cont de alegeri nu exista în versiunea inițială a legii, ci a fost introdus în 2012 de guvernul Ponta printr-o OUG.

O scurtă recapitulare:
Bugetul pe anul 2019 a fost adoptat de guvernul Dăncilă abia în februarie 2019, cu mare întîrziere și pe repede înainte, spre indignarea sfîntă a lui Ludovic Orban și a PNL în ansamblu.

”Ce face coaliția PSD – ALDE cu adoptarea bugetului se cheamă abuz de putere” tuna în acea perioadă europarlamentarul PNL, Siegfried Muresan. ”Parlamentarii au avut la dispoziție doar jumătate de zi lucrătoare pentru a formula și depune amendamente la buget. Bugetul a fost adoptat de Guvern vineri după-amiază, iar parlamentarii au termen-limită de depunere a amendamentelor astăzi la ora 12.00”.

„De ce face coaliția PSD – ALDE acest lucru? Pentru că știe că este un buget slab, construit pe cifre umflate, un buget al stagnării economice. De aceea, vrea să se adopte bugetul pe repede-înainte fără a le oferi parlamentarilor timp să analizeze, să dezbată și să adopte în cunoștință de cauză bugetul. Astfel, este încălcat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, așa cum este prevăzut în Articolul 61 din Constituția României”, mai avertiza eurodeputatul PNL.

Desigur, guvernul liberal nu se punea problema să repete ilegalitățile pesediste, astfel că în octombrie 2019, protocolul semnat între UDMR și PNL conținea, între altele, condiția înaintării Parlamentului de către Guvernul Orban a proiectului Legii bugetului de stat, până pe 15 decembrie.

Adică la o lună după termenul legal, dar măcar exista scuza căderii cabinetului Dăncilă, pe 4 noiembrie.

Dacă pentru depășirea termenului legal a existat o scuză pertinentă, nu același lucru se poate spune despre manevra șoc operată de liberali: primul buget din istorie adoptat prin asumarea răspunderii, fără dezbateri parlamentare.

”Am ajuns în această situație excepțională pentru că Guvernul Dăncilă nu a respectat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, care obligă Executivul să construiască bugetul până la 1 noiembrie și să îl aducă în Parlament înainte de 15 noiembrie”, explica vicepremierul Raluca Turcan, în februarie.

De aici profeția lui Adrian Năstase, imediat după adoptarea legii bugetului, în februarie: ”De acum încolo, niciun Guvern nu va mai veni în Parlament pentru a dezbate bugetul. De acum incolo, niciun guvern nu va mai veni in parlament pentru a dezbate bugetul. Precedentul actual va fi folosit fără a mai putea fi contestat. Dezbaterea bugetului era expresia absolută a democratiei parlamentare, fundament al statului de drept. Gânditi-vă că, in Congresul american, guvernul ar indrăzni să facă un astfel de lucru. Dacă nu stiti, intrebati-l pe ambasadorul Adrian Zuckerman. S-ar putea insă ca doar premierii vizionari să aibă dreptul de a lua astfel de decizii”.

Suntem în toamna anului 2020 și despre bugetul pe anul viitor nu se aude nimic de la guvern.
Florin Cîțu flutură românilor povestea cu bugetul votat de viitorul parlament, conform legii finanțelor modificate prin OUG.

Cît despre dispoziția Cotrocenilor ca bugetul pe 2021 să fie dezbătut de viitorul parlament, reamintim că mandatul celui actual se încheie duminică, 20 decembrie. Cîteva zile se mai duc cu organizarea noului parlament pe comisii, birouri etc.
Apoi, trebuie votat noul guvern de către noul Parlament. După ce e votat și se instalează în palatul Victoria – alte zile pierdute – guvernul are 15 zile la dispoziție pentru a studia proiectul de buget propus de Finanțe și alte 5 zile pentru a-l trimite Parlamentului să-l dezbată și să-l voteze. Asta dacă nu se va merge iar pe asumarea răspunderii; ar fi de răsul curcilor ca un guvern proaspăt votat de parlament să treacă prin moțiune de cenzură.

E de la sine înțeles că legea finanțelor publice va fi din nou încălcată, pentru că termenul de 31 decembrie nu e decît un vis frumos.
Problema putea fi lesne rezolvată prin elaborarea din timp a bugetului, în cadrul vechilor termene, cu dată limită 15 noiembrie, și cu eliminarea prin OUG a prevederii de la art.35 alin.1 introdusă tot prin OUG, în 2012.

Dar despre ce termene legale am putea discuta atît timp cît președintele României a stabilit încă din septembrie că bugetul trebuie dezbătut și votat de un parlament care intră în funcție abia de pe 20 decembrie încolo și trebuie să termine de votat un guvern și un buget în 11 zile care includ și Crăciunul? (Scuze, am uitat că Nașterea Domnului a fost anulată anul ăsta!)
Interesant de remarcat, prevederea cu anul electoral de la art.35 a mai fost invocată o singură dată, de către guvernul Cioloș susținut de PNL, în 2016. Urmarea a fost că noul buget a fost votat în februarie anul următor.

De ce fac tot posibilul Iohannis și Orban să împingă bugetul pînă după alegeri?

Simplu: pentru că respectarea legii de către guvernul Orban și înaintarea proiectului de buget în timp util spre a fi votat pînă la finele anului, așa cum e logic și benefic, ar reprezenta nucleara care ar pulveriza PNL. Un proiect care, măcar pe hîrtie, va trebui să se încadreze în deficitul bugetar de 3%, cînd cel pe anul 2020 dă semne că sare de 10%.
Noul buget ar trebui să conțină tăieri inimaginabile de fonduri, care ar reprezenta tăieri proporționale de voturi de la liberali, la alegerile din 6 decembrie. Așa că rămîne stabilit, cu obișnuita complicitate a PSD: după alegeri potopul. (Bogdan Tiberiu IACOB)