Separarea funcției de premier de cea de președinte de partid are o justificare doar dacă este vorba de un prim-ministru independent, pe modelul brevetat, în trecut, de Theodor Stolojan și de Mugur Isărescu, susține europarlamentarul Cristian Preda. El precizează, deopotrivă, că, dacă un premier este într-adevăr angajat politic, el nu își permite, însă, să nu fie și liderul partidului deoarece ar avea atribuțiile îngrădite.

”Boc ar avea autoritatea diminuată dacă ar da socoteală unui șef PDL”
”Se discută zilele astea despre separarea funcției de premier și a responsabilității de șef de partid. După ce multă vreme toată lumea părea să creadă că separarea nu e justificată, acum toate vocile o reclamă.
În ceea ce mă privește, eu cred că ar trebui distinse două variante, având drept punct de pornire identitatea premierului.
1. Dacă acesta e angajat politic, atunci el nu-și poate îngădui să nu fie și liderul partidului. Un premier din PDL (Boc sau oricine altcineva) ar avea o autoritate diminuată dacă ar trebui să dea socoteală la fiecare pas unui șef al PDL, aflat sub permanenta presiune a filialelor. Cu atât mai mult acum, când filialele sunt îngrijorate în privința viitorului electoral.

”Modelul Stolojan sau Isărescu”

2. Dacă premierul ar fi independent, atunci separarea ar putea avea un sens. S-a mai întâmplat. Stolojan în 1991-1992 sau Isărescu în 1999-2000 au mai jucat un asemenea rol. Relațiile lor cu partidele care i-au propulsat au fost în general bune. Soarta electorală a formațiunilor care au făcut un asemenea pariu a fost diferită. Partidul lui Iliescu a câștigat alegerile din 1992, în vreme ce aliații lui Constantinescu le-au pierdut în 2000.Am neglijat varianta în care guvernul ar fi condus de un membru al altui partid decât PDL, deoarece nu există resurse pentru o asemenea soluție”, scrie Preda, pe blog-ul propriu. (Răzvan Gheorghe)