”Cîntăreață și compozitoare româncă Paula Seling, cîștigătoarea selecției naționale din România pentru Eurovision 2010, a fost invitată la Chișinău pentru preselecția de participare la Eurovision 2026. Dorind să-i felicite pe gazde, invitata a spus în limba rusă: „Molodeț, Moldova!”(„Bravo, Moldova!”). Și atunci au început să o corecteze și să o umilească pe rețelele sociale. Reacțiile au fost diverse: de la ironie pînă la critică directă, mulți cerînd scuze publice”, scrie publicația moldoveană de limbă rusă Vedomosti.

”În corul general a intrat chiar și fostul purtător de cuvînt al Guvernului, Daniel Vodă:
„Paula Seling, v-am auzit în direct, la televiziunea publică, pronunțînd cuvîntul «molodeț». Unii locuitori ai Moldovei i-au înțeles sensul. Ne-ați surprins pur și simplu prin limba folosită. Moldova nu are nevoie de traducere pentru a fi felicitată. Pentru claritate: limba oficială a Republicii Moldova este româna.”

Seling și-a cerut scuze. Ea a spus că nu știa că este un cuvînt rusesc. A explicat că, fiind la Chișinău, a comunicat cu români locali care foloseau mereu acest „molodeț”. A crezut că este un fel de argou și că îi va bucura pe localnici vorbind „pe limba lor”.

„Am provocat complet neintenționat un incident neplăcut în fața fraților mei din Republica Moldova. Încercînd să fiu politicoasă, am folosit un cuvînt despre a cărui existență în limba rusă nu știam și nu mi-am imaginat că va provoca atîta furie. Aflînd că este rusesc, am înțeles de ce. Intenția mea nu a fost să exprim vreo ideologie politică și nici să jignesc pe cineva; a fost pur și simplu o situație în care cineva nu cunoaște foarte bine cuvintele folosite în argoul stradal, deoarece, comunicînd în ultima vreme în Republica Moldova și lucrînd cu mulți muzicieni, am auzit acest cuvînt și l-am perceput ca pe un semn de atenție, crezînd că este ceva plăcut.”

Invitata, spre deosebire de gazde, a arătat cum se comportă oamenii bine crescuți.

Între timp, cetățenii care se consideră „români basarabeni” folosesc constant în vorbire cuvinte rusești, și acest lucru este normal, la fel cum este normal ca vorbitorii de rusă să folosească adesea cuvinte moldovenești. Mulți nici nu observă că uneori comentariile lor rusofobe de pe rețelele sociale sunt semnate cu nume și prenume scrise în chirilică (cum este cazul lui Daniel Vodă). Uneori chiar ei înșiși scriu „în română” folosind alfabetul chirilic.

Acești oameni se uită la melodrame rusești și filme despre bandiți, cu subtitrări în română pe care nu le citesc, pentru că înțeleg oricum totul — iar apoi se bucură de închiderea canalelor TV în limba rusă. Grupurile lor de pe rețelele sociale le numesc „Kenty”. În cele din urmă, folosesc și înjurături rusești. Ar fi surprinși să afle că pătrunderea reciprocă a culturilor, chiar și în această formă și într-o societate nu foarte cultivată precum a noastră, este tocmai ”toleranța europeană”. Bravo, Moldova!” mai scrie publicația de peste Prut. (Traducere și adaptare B.T.I.)