”Atacul cibernetic de miercuri asupra birourilor parlamentarilor și membrilor PO (Platforma Civică) a fost realizat de grupuri din Federația Rusă și Belarus, a informat ieri, la Bydgoszcz, vicepremierul și ministrul digitalizării, Krzysztof Gawkowski. Acesta a avertizat că Rusia „vrea să fure alegerile Poloniei”. Sub pretextul ingerinței rusești în alegerile prezidențiale din România de la sfîrșitul anului trecut, victoria candidatului antisistem Călin Georgescu nu a fost recunoscută” scrie platforma media poloneză PCH24, sub titlul ”Pregătiri pentru scenariul românesc? Ministrul Digitalizării: Rusia vrea să fure alegerile din Polonia”.

”Gawkowski a subliniat că serviciile statului tratează acest atac cu maximă seriozitate. „Avem confirmarea că acțiunea nu a fost desfășurată întîmplător. (…) Un astfel de atac, un astfel de incident, poate afecta orice partid politic, orice instituție a statului”, a declarat vicepremierul. În opinia sa, Rusia dorește să fure alegerile din Polonia. „Nu vor reuși”, a afirmat el.

„Federația Rusă – împreună cu partenerii săi – probabil nu se va opri aici. Despre toate astfel de atacuri – așa cum am informat – vom notifica opinia publică”, a promis ministrul digitalizării.

El a adăugat că toate domeniile de acțiune ale „ umbrelei electorale” au scopul de a proteja statul, democrația și cetățenii, astfel încît votul acestora să fie corect numărat la final.

Vicepremierul a fost întrebat de ce, în cazul atacului asupra PO, au fost făcute publice informații, în timp ce despre alte atacuri, menționate în cadrul conferinței, nu s-au transmis informații. „Unele atacuri eșuează, iar altele reușesc. Avem de-a face cu un atac care a reușit. De aceea este important”, a subliniat Gawkowski.

Întrebat ce grupuri asociate Rusiei și Belarusului au fost implicate, Gawkowski a răspuns că serviciile poloneze au identificat grupurile care atacă, acestea avînd un modus operandi specific, obiective clare și utilizînd programe similare.

Pretextul privind ingerința serviciilor străine în alegeri poate influența deciziile organelor statului responsabile de organizarea și validarea rezultatelor electorale. O astfel de situație a avut loc la sfîrșitul anului trecut în România, unde candidatul antisistem Călin Georgescu a cîștigat alegerile. Rezultatul alegerilor a fost anulat sub presiunea instituțiilor UE, iar candidatul a fost exclus definitiv din cursă.

Despre monitorizarea intensă a alegerilor din luna mai din Polonia au vorbit, printre alții, oficiali de la Bruxelles. Comisarul UE pentru digitalizare, Henna Virkkunen, a declarat într-un interviu pentru Deutsche Welle că CE ia în considerare organizarea unei mese rotunde înainte de alegerile prezidențiale din Polonia. Potrivit acesteia, procedura va consta în consultări cu diverse organizații și cu guvernul, menite să „prevină răspîndirea dezinformării” în timpul viitoarei curse prezidențiale.

Decizia de anulare a alegerilor din noiembrie din România s-a bazat, printre altele, pe rapoarte despre presupusa influență a dezinformării rusești asupra societății de acolo, răspîndită în special prin platforma de socializare TikTok. Informațiile publicate de instituțiile UE au dezvăluit absurditatea acestor acuzații. S-a dovedit că conturile asociate serviciilor de informații rusești aveau o audiență marginală pe rețelele sociale. Anterior, un raport al Comisiei de la Veneția a confirmat lipsa dovezilor privind o operațiune străină de influență”. (Traducere și adaptare B.T.I.)