Nicușor Dan și Parchetul de pe lîngă ÎCCJ au anunțat azi demararea oficială a „Just.AI Forum”, un proiect ce își propune introducerea IA în sistemul judiciar. La prima întîlnire de lucru, desfășurată pe 21 mai, reprezentanții Cotroceniului s-au așezat la masă cu șefii marilor parchete și ai poliției pentru a discuta cum pot tehnologiile moderne să ajute anchetatorii să transcrie automat declarații, să analizeze volume uriașe de probe și să reducă timpul de soluționare a dosarelor. Deși inițiativa este prezentată pompos, formatul și locul ales pentru aceste dezbateri ridică serioase semne de întrebare de natură constituțională și politică. Începînd cu marea întrebare: unde este Ministerul Justiției?

La întîlnire au participat, informează președinția, reprezentanți și specialiști din cadrul Departamentului Constituțional Legislativ al Administrației Prezidențiale, al DNA, al DIICOT, al IGPR, al Direcției Generale Anticorupție și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Prima anomalie majoră a acestui eveniment o reprezintă o absență de-a dreptul stridentă. De la masa discuțiilor unde se decide viitorul digital al anchetelor din România a lipsit tocmai Ministerul Justiției.

În orice stat de drept funcțional, Ministerul Justiției este autoritatea executivă care gestionează logistica instanțelor și parchetelor, deține calitatea de ordonator de credite și coordonează marile sisteme informatice judiciare (cum este ECRIS V, menționat, paradoxal, în comunicat). Faptul că o structură eminamente tehnică și administrativă a fost scoasă din curtea ministerului de resort și mutată direct sub patronaj prezidențial arată o scurtcircuitare bizară a ierarhiei instituționale.

Teme prea mărunte pentru Palatul Cotroceni

La o analiză atentă a subiectelor discutate – automatizarea hîrțogăriei, managementul documentelor sau softurile de transcriere audio-to-text – apare o întrebare legitimă: nu cumva temele sunt legate de zona administrativă și prea mărunte pentru a fi dezbătute la nivelul Președinției României?

Constituția definește rolul Președintelui ca fiind cel de mediator între puterile statului, garant al independenței naționale și cu roluri în politica externă și de securitate. Atribuțiile sale în raport cu justiția se opresc, în linii mari, la numirea procurorilor șefi și a judecătorilor. Coborîrea instituției supreme a statului la nivelul de comisie tehnică pentru achiziții de software sau completat chestionare logistice seamănă mai degrabă cu o supradimensionare artificială a unor probleme curente de birou.

Un semnal de forță în plină criză politică?

În spatele paravanului digital și al discuțiilor despre AI Act, miza reală pare să fie una strict politică. Într-un moment de evidentă criză și reconfigurare politică la București, noul locatar de la Cotroceni, Nicușor Dan, pare să fi căutat un pretext modern pentru a transmite un mesaj subtil, dar extrem de dur, către restul scenei politice.

Adunînd sub „pulpana” Administrației Prezidențiale marile instituții de forță ale țării – de la DNA și DIICOT, pînă la Inspectoratul General al Poliției Române și Poliția de Frontieră – Nicușor Dan a vrut să livreze o demonstrație de forță. Mesajul codat este clar: în timp ce partidele se luptă în crize politice, instituțiile-cheie ale statului răspund la comanda și invitația Cotroceniului. Nu știm încă dacă noul „Grup de reflecție” va aduce eficiență în dosare, dar, deocamdată el apre doar un instrument prin care noul președinte își marchează teritoriul în fața structurilor judiciare. Și nu numai. (Bogdan Tiberiu Iacob)