S-a spus adesea că PSD, după retragerea lui Ion Iliescu, are o problemă de imagine, pe care fostul lider o asigura excelent, ținînd cont de structura electoratului pesedist. Actualii lider par să fie conștienți de acest deficit, numai că eforturile lor seamănă cu ale meșterului Manole: ce se clădește ziua, se dărîmă noaptea, cu largul concurs al unor pesediști de frunte.

E de apreciat efortul depus de Victor Ponta de a ieși în stradă și a mărșălui alături de românii necăjiți în ziua votării moțiunii de cenzură, o imagine potrivită pentru ceea ce se vrea un partid de stînga. Din păcate, electoratului îi va rămîne în memorie mult mai puternic isprava pesedistulu constănțean Radu Mazăre, cu al său concediu în Papua.

Povestea e de-a dreptul stranie: în prag de iarnă, cînd țara fierbe, iar conducerea PSD trage în putere din toate pozițiile, Mazăre decide, hodoronc-tronc să își ia concediu fără plată pentru a pleca 12 zile în concediu, în Papua Noua Guinee, în celălalt capăt al planetei. Nu doar că decide asta, dar are grijă să informeze presa cu lux de amănunte despre ce are de gînd să facă, iar informațiile sunt larg difuzate. În absența edilului care se zbenguie în valuri, pe sub cocotieri, angajații primăriei și ai Consiliului Județean Constanța fac grevă pe motiv de sărăcie, la fel și cei ai administrației cimitirelor și ai altor instituții, iar nevoiașii municipiului, dîrdîind de frig, cu chipuri deznădăjduite, fac coadă cu orele la pachete cu ajutoare. La expirarea vacanței, Mazăre revine în țară, surîzător, și convoacă o conferință de presă pentru a explica felul în care a înotat cu rechinii, cum a dansat cu băștinașele, cum a cules banane direct din pom și, mai ales, cît de frumos e pe plajele de acolo. Desigur, e ușor să înoți cu rechinii atunci cînd ești sigur că te votează guvizii…Materialele, în special audio-video, puse la dispoziția presei chiar de Mazăre, fac deliciul întregii media și sunt reluate obsesiv timp de două-trei zile la rînd. Răstimp, pesediștii cer demisia guvernului Boc, care a pauperizat România, dau de pămînt cu delegația FMI, se lutpă cu ordonanța băncilor și profețesc vremuri cumplite, peste iarnă.

Vax: mesajul lui Mazăre e mult mai puternic. „Criză nu este decît la cei nătărăi. Dacă aveam 20 şi ceva de ani şi nu eram implicat în tot angrenajul acesta, plecam în lumea largă. Eu zic să se dărăme totul în ţara asta şi o să plîngeţi după mine. O să veniţi după mine” spune semeț, edilul.

Atitudinea lui Mazăre merită toată atenția. În primul rînd, e greu de înțeles ce mesaj vrea să transmită primarul celei mai mari stațiuni turistice de pe litoralul de la noi atunci cînd face reclamă deșănțată altor destinații de vacanță. E greu să nu îți zboare gîndul la primarul stațiunii din filmul ”Fălci”, care se zbate să țină turiștii pe plajă chiar după ce află că un rechin uriaș dă iama sistematic în ei.
Pe de altă parte, ideea pesedistului care sparge bani în locuri exotice și trage din greu ca toată România să afle asta contrastează halucinant cu imaginea pe care PSD se chinuie să și-o clădească, noul lider Victor Ponta riscînd, în ultima vreme, chiar acuzația de ultra-stîngism.

Probabil că nu sunt prea multe ipoteze care să poată explica, plauzibil, comportarea straie a lui Mazăre.
Una dintre ele e cea potrivit căreia edilul face discrete jocuri de imagine anti-PSD, din motive mai greu de identificat în acest moment.
O a doua variantă ar fi că Mazăre suferă de sindromul ”Peter Pan”, al bărbatului incapabil să se maturizeze, iar satisfacerea propriilor plăceri, dublată de un autentic exhibiționism, e mai importantă decît politica partidului ori decît percepția cetățenilor.
În fine, o a treia, deloc neglijabilă, este aceea că Radu Mazăre își construiește, meticulos, în special în ochii electoratului tînăr, o imagine de lider anti-sistem, oarecum a la Mircea Badea, pentru a ataca, la un moment dat, posibil în 2014, o anume funcție în stat. Replica ”eu zic să se dărăme totul în ţara asta…” a lui Mazăre se pliază perfect pe conceptul ”să se aleagă praful de toate” intens promovat de realizatorul emisiunii ”În gura presei”, care continuă să îi asigure un succes important de public. Pentru Radu Mazăre, cel care nu ezită să se îmbrace în nazist ca să defileze pe scenă, ori în lider mafiot, sau care vine în straie roșii la congresul partidului, comportamentul rebel poate fi, din acest punct de vedere, un avantaj. Nu însă și pentru PSD, credem noi, care se confruntă cu o problemă de imagine venită de pe malul mării și asupra căreia liderii partidului ar trebui, poate, să se aplece cu mai multă seriozitate. (Bogdan Tiberiu Iacob)