Competitia interna pentru preluarea conducerii celui mai mare partid din Romania are efecte asupra ansamblului politicii. Puternice. Si pe termen lung. De aceea, soluția care va fi adoptata va trebui, in mod obligatoriu, sa raspunda unor criterii extrem de precise. Lupta pentru putere nu este, asadar, o operatiune lasata la voia intamplarii. Nici de catre fortele interne si nici de catre cele externe. Dar situatia se complica foarte mult, cel putin pentru moment, intrucat PSD este silit sa joace la doua capete. De catre DNA.
Cine va fi noul președinte? Cu certitudine, un personaj cât de cât vizibil, ales din actuala conducere. El trebuie sa aibă capacitatea, pentru a intra in competiție, sa obțină susținerea a cel puțin cinci organizații de nivel județean. Iar la capătul alegerilor, sa-si adjudece majoritatea voturilor. Dar cine poate îndeplini asemenea criterii?
Răspunsul nu este complicat de dat. Numai cine se afla la butoanele de comanda. Cel mai bine plasat, din aceasta perspectiva, este, in mod evident, Liviu Dragnea. Dar el are de făcut fata unui verdict final intr-un proces care i-l poate arunca după gratii. Este, prin urmare, silit sa joace la doua capete. Sa-si caute o dublura. Nu poate lasă alegerile la voia întâmplării. La voia DNA, care ii cere o pedeapsa cu închisoare cu executare, si nici la voia Înaltei Curți. Dacă nu are un coechipier, riscul de a pierde total controlul partidului este mult mai mare decât in condițiile in care își identifica un partener, pe care il susține. Si in a cărui loialitate crede. Atât cât exista loialitate in politica. Așa a apărut, in prim plan, Robert Negoita.
Dragnea l-a ajutat pe Negoita sa devine președinte PSD pe capitala, asigurându-si, astfel, la Congres, dreptul de a participa la competiție pentru ca este clar ca, in aceste condiții, va beneficia de voturile a cinci organizații de sectoare, asimilate organizațiilor județene. Si, in continuare, Dragnea își poate folosi influența pentru a-i asigura lui Negoita victoria, acesta urmând sa-i recunoască lui Dragnea, la schimb, poziția de eminenta cenușie. Așteptându-l, cu răbdare, sa iasă de după gratii.
Dar joaca Dragnea doar la doua capete? Sa fie el președinte, dacă nu intra in închisoare, si, in caz contrar, sa fie Robert Negoita? Probabil ca nu. Sunt convins ca va mai urma o surpriza. Unii cred ca surpriza poate fi Dancu. Vasile Dancu este si mai dependent de Dragnea dacă intra in competiție. Se bazează exclusiv pe susținerea acestuia, întrucât el nu are niciun fel de muniție proprie.
Sau ar putea fi Valeriu Zgonea. Are voturile multor parlamentari dintre cei care vor participa la Congres. Dar este mult prea legat de servicii si mult prea imprevizibil pentru ca Dragnea sa aibă încredere in el.
Dacă viitorul acestui partid, care va juca, in continuare, un rol major in istoria României, ar fi lăsat, pur si simplu, pe mâna celui mai bun, fără a mai conta arsenalul de voturi cu care acesta intra in lupta, atunci numele viitorului președinte ar putea si ar trebui sa fie Șerban Nicolae. Dar la o asemenea soluție nu se va ajunge decât atunci si dacă PSD va fi constrâns.
Cine poate constrânge PSD sa opteze pentru o varianta sau alta? Factorul extern. Care sunt, din aceasta perspectiva, liniile de forța? In primul rând, așa cum s-a văzut, exista un prim cerc extern, cunoscut sub numele de „sistem”. Servicii secrete, DNA, Înalta Curte de Casație si Justiție. Instituții care, profitând de inconsistenta democratiei si statului de drept, au o agenda politica proprie. Urmează al doilea cerc, alcătuit din Instituția Prezidențiala si celelalte partide politice. Dacă primul cerc va încerca sa susțină un personaj care răspunde necondiționat la comenzi, cel de-al doilea cerc va încerca sa identifice si sa susțină, propagandistic si pe alte cai, un lider PSD cu care, eventual, ar putea colabora in viitor. Mai puțin cât privește PNL. PNL va încerca sa împingă in fata un lider slab. Pentru a avea, in viitor, o marja mai mare de joc.
Din nefericire, in Romania zilelor noastre, mai putea exercita presiuni semnificative, la Congresul PSD, si un al treilea cerc, definit prin interferența dintre internaționala socialista si partenerii euroatlantici ai României. Acest cerc va acționa utilizând propaganda, având drept ținta activul PSD, mass-media, creând prin intermediul presei o anumită stare de spirit si chiar intervenții directe, sub forma unor declaratii publice.
Cele trei cercuri interferează. Si interacționează. Anumite „informații pe surse”, furnizate de serviciile secrete pot fi preluate de ceilalți – partide politice, ambasade, DNA, etc – si amplificate. Si invers: informații compromițătoare din interiorul PSD despre un competitor pot fi preluate prompt de presa, de ambasade sau chiar de DNA si transformate in ghiulele, care pot culca la pământ un competitor.
Pe cât de important este rezultatul Congresului in cel mai mare partid din Romania, pe atât de mult vor fi utilizate toate mijloacele anti-democratice cu care ne-am obișnuit. Si pe care, din nefericire, le acceptam. (Sorin Roșca Stănescu)