Uluitor! O analiza cat de cat atenta a continutului faimosului raport asumat si prezentat ieri de Comisia Europeana ne infatiseaza o realitate dezolanta. Mare parte din aceasta lucrare este nimic altceva decat copy-paste dupa documentul semnat in ceas de seara de Basescu si Ponta. Lipsesc doar pasajele mai sugubete. Cele referitoare la diverse apelative pe care cei doi oameni politici s-au angajat sa nu le mai utilizeze. Dar restul? Ce contine restul?
Mai avem in raportul de monitorizare si pasaje noi, care vin parca in completarea pactului de coabitare. Acestea, tot la o analiza atenta, par a fi scrise la dictare. La dictarea unor politicieni ai regimului Traian Basescu. Avem exprimari la indigo. Si nu putine. Ma gandesc la cele referitoare la asa-zisele presiuni exercitate asupra unor institutii ale statului. Cum ar fi Curtea Constitutionala. Sau ANI. Sau CNA. Sau Consiliul Superior al Magistraturii. Sau Inalta Curte de Casatie si Justitie. De fiecare data avem de-a face, de fapt, cu o realitate paralela. Pe de-o parte, oameni politici si jurnalisti au facut dezvaluiri legate de practici ale unor judecatori, procurori, controlori ANI sau cenzori ai Consiliului National al Audiovizualului sau au formulat comentarii legate de asemenea dezvaluiri, fapt absolut firesc, cu atat mai mult cu cat ele aveau in vedere recastigarea independentei acestor institutii iar, pe de alta parte, avem o serie de acuzatii ale politicienilor din arcul puterii de la Cotroceni. Acestia afirma, fara a prezenta insa si argumente, contrariul. Si anume ca reprezentantii acestor institutii sau institutiile in sine sunt supuse unor teribile presiuni, tocmai in scopul de a renunta la independenta. La independenta pe care primii afirma ca respectivele institutii nu o mai au.
Avem de-a face, deci, cu un fel de cerc vicios in politica de la Bucuresti. Din acest cerc vicios, insa, Comisia Europeana a ales un semicerc. Semicercul care cuprinde exclusiv afirmatiile reprezentantilor regimului Basescu.
Cel mai elocvent pasaj si, in acelasi timp, cel mai scandalos este cel referitor la indicatia Comsiei ca, in viitor, jurnalistii si oamenii politici sa se abtina sa formuleze comentarii critice referitoare la hotarari judecatoresti definitive. Cum asa? In ce stat democratic se mai intampla asa ceva? Nu cumva tocmai o abordare contrara ar fi recomandarea corecta? Nu cumva, intr-o democratie, este nu numai necesar, ci si obligatoriu ca, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti, opinia publica sa poata pune in discutie modul in care s-a desfasurat procesul? Nu cumva, tocmai printr-o asemenea dezbatere, se formeaza educatia juridica a unei natiuni? Si creste respectul fata de lege? Si fata de institutia Justitiei?
Si, desigur, tot la dictare pare a fi si ineptia la care m-am referit in analiza de ieri, cea vizand presa. Si restrangerea libertatii acesteia. Eventual, prin introducerea unor reglementari nemaiintalnite in spatiul Uniunii Europene. Iata pentru ce platim, cu bani grei, participarea noastra la UE. (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews