”Number one” al PNL, cum i se spune, adică Rareș Bogdan, e posibil să nu fi înțeles nici acum motivul real pentru care a fost promovat în capul listei partidului, la europarlamentare. Dacă ar fi înțeles, nu ar fi făcut după alegeri jocul aiuritor al bătutului cu pumnul în masa partidului. Ieri, a fost ajutat să înțeleagă cam pe unde stă și, în fine, pare că începe să se dezmeticească. Voci din spațiul public susțin că șuntarea lui la șefia PNL București va genera rebeliuni maxime în partid și înscăunarea în locul lui Orban. Noi am paria că nici vorbă de așa ceva.

Rareș Bogdan a fost adus cap de listă la PNL și utilizat la maxim dintr-un singur motiv. Pe scena politică a momentului se luptă pe viață și pe moarte două forțe politice, PNL și USR-PLUS, pentru același electorat. Una e cu Germania, cealaltă cu Franța. Șanse de reconciliere, deocamdată zero.

Vedeta Realității TV a fost importată pentru simplul argument că mesajul USR-PLUS e mult mai seducător, electoral vorbind, iar sondajele arătau de ceva vreme că Barna și Cioloș absorb masiv votanși liberali, mai ales în București. Bogdan a fost folosit tocmai pentru că e un personaj mult mai mult pe calapodul userist decît pe cel liberal; misiunea lui a fost să recupereze pe cît se poate din voturile pierdute de PNL în favoarea sus-pomeniților. E probabil că a reușit asta, în bună măsură.
Numai că noul europarlamentar nu a analizat suficient de bine rezultatele alegerilor din 26 mai, altminteri ar fi înțeles crudul adevăr.
O fi scos PNL un scor bun, e drept. Dar un scor excelent, peste așteptări, a scos și USR-PLUS.
Alegerile din 26 mai au consfințit teza că nu PSD e adversarul principal al PNL și al lui Iohannis, ci USR-PLUS.
Iar eliminarea lui Dragnea a complicat exponențial problema.
PNL și Iohannis rămîn, deocamdată, fără marele front de atac, fără discurs prezidențial.
PSD pare chiar resemnat cu ideea că ar putea să rateze finala prezidențială. Oricum, în spațiul public se vorbește majoritar despre o finală Iohannis-Cioloș/Barna.

Lupta dintre liberali și useriști nu doar că nu s-a domolit după alegeri, ci intră într-o fază încă și mai înverșunată.
PNL are nevoie disperată să recupereze cît mai mult din voturile care s-au dus spre USR-PLUS.
De asta nu are nevoie de un lider care să preia organizația din orașul care asigură cele mai multe voturi useriștilor și care să decreteze că principala misiune a partidului trebuie să fie decuplarea completă de la PSD. Inclusiv prin retragerea liberalilor din toate CA-urile unde se regăsesc și pesediști și prin declanșarea de bătălii anti-PSD în toate consiliile locale.

PNL are nevoie de un lider care să facă cu totul altceva: să deschidă un canal de scurgere a voturilor dinspre USR spre PNL, iar pentru asta, cel mai potrivit e un personaj care a jucat mult timp în tabăra dușmanului.
Așa și numai așa se explică nu doar plantarea Violetei Alexandru, fost ministru cioloșist, la cîrma organizației, de către Ludovic Orban, ci și pasivitatea lui Klaus Iohannis, marele prieten al lui Rareș Bogdan.
Omul care ar fi trebuit, teoretic, să-i netezească lui Bogdan ascensiunea spre vîrful PNL.
În loc de asta, Iohannis l-a eliminat pe Bogdan – spre stupefacția acestuia- de pe lista semnatarilor acordului politic de la Cotroceni. Un semnal pe care, iarăși, Bogdan nu l-a înțeles. Ori nu a vrut.

Pentru că Iohannis e, în acest moment, primul interesat în bombardarea alianței USR-PLUS, mai mult decît Ludovic Orban.
Violeta Alexandru are mînă liberă să-și numească lideri la sectoare și e de așteptat ca principalul criteriu de selecție să fie capacitatea de negociere cu oameni din USR-PLUS spre a fi aduși la liberali. Nu întîmplător, în prima sa declarație după numire anunța: ”Sunt decisă să deschidem, împreună, organizațiile de sector ale PNL din București către oamenii activi din Capitală, antreprenori, studenți, profesori, lideri ONG”. Semnalul e deja dat, va începe rapid operațiunea de destabilizare a USR-PLUS, la adăpostul declarației de război la adresa administrației pesediste.
O altă misiune majoră va fi convingerea lui Nicușor Dan, fondatorul USR, să intre în organizația de București și să candideze la primăria generală.
Dacă reușește asta, PNL chiar poate bifa o realizare majoră.

Ori, nu sunt decît cîteva săptămîni de cînd se vorbea insistent de candidatura lui Rareș Bogdan la primăria generală și de faptul că una dintre condițiile puse de acesta era ca toți candidații la primăriile de sector să fie aleși de el. Pretenții similare celor de la șefia PNL București. Ba, se vorbea de el și ca viitor premier.
Alegerile din 26 mai au trecut, maurul Rareș și-a făcut datoria și refuză să înțeleagă că trebuie să ”plece”. Pentru că nu mai e în piesă. Sau, cel puțin, nu în felul în care își închipuia el.
Lovitura de ieri a fost năucitoare pentru el; puțini vor fi observat micul amănunt că Bogdan nici măcar nu a mai candidat la șefia organizației.
A abadonat total, în ultima clipă, înțelegînd, în fine, cum stau lucrurile. A priceput că 2500 de ani de vechime în partid sunt un sprijin insuficient, cîteodată. A încercat să se răcorească nițel aruncînd o vorbă despre ”crocodili” și ”șobolani”, dar nici măcar aceast consolare măruntă nu i s-a îngăduit, fiind contrat prompt și tăios de noua șefă a organizației.
Bogdan a pierdut o partidă pe care nu ar fi avut, oricum, nicio șansă să o cîștige; despre oarece privilegii se mai poate discuta, eventual, după campania prezidențială, în care va fi chemat în mod cert să ”tragă” din nou. Și, desigur, doar în cazul unei victorii a candidatului PNL. (Bogdan Tiberiu Iacob)