În Occident, a făcut valuri mari un curent teribil numit cancel culture, care presupunea, între altele, dărîmarea unor statui ale unor mari personalități, al căror profil nu mai corespundea ”valorilor” prezentului. Apogeul a fost atins în 2020, cînd sute de statui neconforme au fost dărîmate în SUA, Canada, Australia, Marea Britanie șamd. În 2020 am avut și noi prima asemenea poziționare publică. Cea care a făcut pasul este noua vicepreședintă a PSD, Victoria Stoiciu, care a intrat în război cu statuia lui Lascăr Catargiu. De aici întrebarea: prin cooptarea ei în conducerea mare, PSD se va ralia și el curentului cancel culture?

În 2020, cel puțin 94 de statui confederate au fost dărîmate în SUA în urma uciderii lui George Floyd. În Canada, mai multe monumente și memoriale au fost îndepărtate, inclusiv șase statui ale lui John Macdonald și statui ale Reginei Victoria și ale Reginei Elisabeta a II-a. În Australia, comunitățile indigene au cerut țării să înceteze sărbătorirea sărbătorii naționale pe 26 ianuarie, deoarece aceasta marchează o zi în care navele au sosit din Marea Britanie, ducînd la devastarea comunității și culturii aborigene. În Anglia, răsturnarea statuii lui Edward Colston în 2020 a stimulat guvernele locale din toată țara să se angajeze în revizuiri ale statuilor lor și ale altor simboluri publice.

În martie 2020, actuala vicepreședintă a PSD, Victoria Stoiciu, își manifesta și ea indignarea pe Facebook:

”Azi, de 8 martie, vreau să priviți această statuie.
O statuie care spune totul despre Romînia post-1989, despre valorile ei și rolul femeii.
Suntem pe bulevardul Lascăr Catargiu. Înainte, bulevardul se chema Ana Ipătescu, în amintirea revoluționarei de la 1848. După 1989, bulevardul a fost re-botezat cu numele unui politician — cum altfel? — bărbat și conservator.
Acum cîțiva ani i s-a ridicat această statuie, cît o mie de cuvinte. Marele bărbat de stat stă sus, pe piedestal, demn, impunător. Jos de tot, la picioarele sale, stau femeia din clasa inferioară și copilul. Femeia e ușor adusă din spate din cauza greutății pe care o poartă, dar și în semn de supunere față de bărbatul burghez, dominator. Bărbatul e sus, conduce, femeia și copilul jos, servindu-l.
Odă patriarhatului în centrul Bucureștiului, în anul de grație 2020. La mulți ani tuturor femeilor!”.

O singură mică problemă ar fi, deși nu credem că ea ar schimba viziunile lui Stoiciu: statuia marelui polician conservator Lascăr Catargiu, prim-ministru în vremea Regelui Carol I, a fost ridicată nu acum cîțiva ani, ci în 1907, fiind opera unui mare sculptor francez, Antonin Mercie, care a sculptat și statuia lui Alexandru Lahovary, alt mare conservator. Despre dezvelirea ei, ca și despre Catargiu însuși, scria un emoționat articol în presa vremii reputatul Nicolae Iorga.
Plasată inițial în Piața Romană, ea a fost dărîmată de comuniști după venirea la putere.

Și tot comuniștii au fost cei care au rebotezat bulevardul Lascăr Catargiu (anterior Colțea) cu numele revoluționarei de la 1848, Ana Ipătescu. O revoluție pentru care comunismul avea un cult, întrucît de la ea a pornit mișcarea muncitorească din România.
Rebotezarea bd.Ana Ipătescu în Lascăr Catargiu după revoluția din 1989 s-a dorit o reparație morală la adresa marelui politician, ctitor al României moderne.
Cît despre statuia distrusă de comuniști, ea a fost restaurată după revoluție și, în 2010, Primăria Capitalei a amplasat-o la mijlocul distanței dintre Piața Victoriei și Piața Romană.

Din poziția de activist civic, Victoria Stoiciu nu avea prea multe pîrghii să lupte cu statuia, pe care o considera misogină și patriarhală a lui Catargiu.
Ca vicepreședintă a partidului de la guvernare, are de acum pîrghii și drum deschis să repare ”nedreptatea” și să plaseze PSD pe orbita cancel culture, unde cam eram datori. (Bogdan Tiberiu Iacob)