Razboiul Dragnea-Grindeanu: PSD se incurca grav in propriile proceduri
0 comentarii / 2823 vizualizări / 17 iunie 2017
Conflictul politic declanșat în ultimele zile include și aspecte de maximă importanță care țin de procedurile statutare ori administrativ-legale(vezi scandalul de la Monitorul Oficial), iar aici, ambele părți aflate în dispută au vulnerabilități majore. Din păcate, dacă Grindeanu e un simplu om supus greșelii, ca să zicem așa, PSD e o întreagă mașinărie, iar erorile și abuzurile sale cîntăresc mult mai greu. Să vedem, concret, cum stau lucrurile în privința disputelor pe marginea statutului PSD.
Punctul nevralgic al premierului Grindeanu e excluderea din partid, decisă de Comitetul Executiv. Premierul s-a apărat spunînd că PSD a încălcat propriul statut, care stipulează că un membru de partid poate fi exclus doar la propunerea organizației în care activează, Timiș în acest caz. E adevărat, așa prevede articolul 31, alin.4.
Numai că alt articol, care reglementează atribuțiile Comitetului Executiv, prevede, la art.142, alin 9 că acesta ”hotărăște, în situații excepționale, cu 2/3 din voturile membrilor săi, sancționarea cu excludere din partid a oricărui membru, pentru încălcări grave ale Statutului sau pentru prejudicii majore aduse PSD”.
Excluderea lui Grindeanu a fost, deci, statutară. În plus, zvonurile că premierul ar intenționa să se reînscrie în PSD sunt lipsite de temei: statutul prevede la art. 35 că un membru exclus poate reveni în partid abia după minim un an.
În cazul lui Victor Ponta, lucrurile se complică, pentru că acesta ar fi fost exclus nu nominal și pe bază de vot și de analiză punctuală, incluzînd audierea sa, (art.29 prevede că membrii au dreptul să participe la ședințele în care se discută problemele legate de persoana și activitatea lor și să folosească dreptul de a se apăra), ci în baza unei decizii de ordin general a Cex-ului care ar funcționa ca un pat al lui Procust.
Ori, o asemenea decizie nu ar putea funcționa, în mod firesc, decît dacă ar figura în statut, pentru că CEx a stabilit, practic, cu de la sine putere, un criteriu general aparte de pierdere a calității de membru. Pe cale de consecință, la fel de bine, CEx ar putea decide prin vot că orice membru care își lasă mustață devine incompatibil cu calitatea de membru.
Din această din urmă problematică a derivat, acum cîțiva ani, ceea ce ar putea constitui salvarea lui Grindeanu.
Mai exact, în 2013, Curtea Constituțională a eliminat din Legea partidelor politice, prin Decizia 530, un articol care prevedea că problema excluderii unui membru ține strict de bucătăria internă de partid, deschizînd, astfel, drum către posibilitatea contestării în justiție a acesteia.
Curtea a constatat, atunci, că ”prevederile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, instituind competența exclusivă a organelor cu atribuții jurisdicționale ale partidului politic de a aprecia asupra respectării normelor statuare de către membrii de partid, elimină, în fapt, controlul judecătoresc în ceea ce privește respectarea de către aceste organe a propriului statut și împiedică astfel accesul liber la justiție. De altfel, Curtea reține că problema constituționalității prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 trebuie privită cu maximă exigență în condițiile în care pierderea calității de membru al unui partid poate fi expresia unor premise subiective ori a arbitrariului”.
Ori, arbitrariul și premisele subiective sunt, în esență, exact apărarea premierului Grindeanu în fața deciziei de excludere.
CCR a arătat, cu acel prilej – lucru de o importanță crucială! – și că funcționarea partidelor politice este, și trebuie să fie, ancorată profund în legislație:
”Curtea consideră că se impune o distincție clară între normele de deontologie proprii partidelor politice și normele care, instituind drepturi și obligații ale membrilor partidului și ale organelor statutare, sancțiuni pentru abaterile de la prevederile statutare și procedurile de urmat în aceste cazuri, au evident natură juridică. Aceste norme au forță juridică obligatorie și se înscriu în noțiunea de „lege”, astfel cum aceasta a fost conturată potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ca noțiune autonomă”.
Comenteaza