Conform rechizitoriului procurorilor în cazul Călin Georgescu, detonarea a 65 de pocnitori civile din stirpea celor folosite de Anul Nou, găsite în portbagajul unei mașini dintre cele folosite de insurgenți pentru a cuceri Capitala și, implicit, țara, ar fi putut zgudui poziția României în UE și NATO și destabiliza geopolitica. Se cheamă că ne-a trecut pocnitoarea pe la ureche.

Iată fragmentul în cauză, care la această oră, din cauza gravității incomensurabile, precis e studiat atent de specialiști la Bruxelles, la sediul NATO și la cel al Comisiei Europene, și asta chiar în timpul Adunării Generale ONU de la New York:

”Materialele pirotehnice găsite asupra grupului sunt din categoria F4, fiind cele mai periculoase tipuri de dispozitive pirotehnice utilizate în scopuri civile și industriale. Acestea sunt strict reglementate, fiind interzise utilizatorilor neautorizați, deoarece au un potențial ridicat de distrugere.
Principalele caracteristici ale F4 includ putere explozivă mare, conținînd o cantitate semnificativă de compuși pirotehnici, ceea ce le face comparabile cu dispozitivele incendiare utilizate în conflicte armate. La detonație, acestea generează unde de șoc puternice, capabile să provoace răniri grave și distrugeri structurale.

Efectul de panică și dezorientare este amplificat de sunetul exploziei, care depășește 150 dB, putînd provoca traume auditive, pierderea echilibrului și dezorientare. În plus, persoanele cu pregătire pot modifica materialele F4 pentru a crește impactul exploziv sau pentru a le transforma în dispozitive incendiare.

Utilizarea materialelor pirotehnice de categoria F4 într-un context de protest violent poate genera panică în rîndul participanților prin mai multe mecanisme psihologice și fizice, avînd un impact direct asupra mulțimii și a forțelor de ordine.

În primul rînd, sunetul extrem de puternic al exploziilor, care poate depăși 150 dB, creează o reacție instinctivă de frică și dezorientare. Oamenii percep astfel de detonații ca pe un pericol iminent, ceea ce declanșează un răspuns de fugă haotică. De asemenea, undele de șoc produse pot induce confuzie și pierderea echilibrului, iar efectul vizual al flăcărilor și al fumului dens contribuie la crearea unei atmosfere de teroare. Într-o mulțime compactă, aceste reacții pot duce la busculade periculoase, în care participanții se calcă în picioare în încercarea de a scăpa din zonă.

În al doilea rînd, exploziile pot fi interpretate ca semnale ale unui atac terorist sau ale unei intervenții armate, ceea ce amplifică panica generală.

Lipsa de informații clare și incapacitatea oamenilor de a distinge între un dispozitiv pirotehnic și un atac real cu explozibili creează un efect de contagiune emoțională – frica se răspîndește rapid, iar mulțimea devine incontrolabilă. În aceste condiții, atît protestatarii, cît și forțele de ordine pot reacționa disproporționat, escaladînd și mai mult conflictul.

In situația folosirii celor 65 de dispozitive F4, efectele ar fi fost profunde. Într-un mediu urban, acestea pot fi utilizate pentru crearea de panică generalizată, exploziile simultane în apropierea Curții Constituționale fiind de natură a provoca o reacție haotică a mulțimii și făcînd dificilă controlarea protestului. De asemenea, panica putea fi utilizată pentru a forța forțele de ordine să reacționeze violent, generînd un conflict deschis.

Mai mult, materialele pirotehnice erau de natură a afecta vehicule de securitate și echipamente ale jandarmeriei si ale organelor de ordine, putînd viza deopotrivă și sisteme de supraveghere, sau echipamente de comunicație. În plus, undele de șoc și fumul puteau conduce la reducerea vizibilității și a capacității de acțiune a forțelor de securitate, ceea ce era de natură să faciliteze atacuri directe asupra jandarmilor sau ocuparea clădirilor guvernamentale.

Astfel, utilizarea materialelor F4 într-un spațiu aglomerat nu ar fi avut doar un efect distructiv fizic, ci și unul psihologic major, transformînd rapid o demonstrație într-o situație de criză cu potențial vătămător.

De altfel, concluziile Raportului de constatare criminalistică nr. 449573 din data de 27.02.2025 întocmit de Institutul Național de Criminalistică – Serviciul Expertize Fizico-Chimice stabilesc că: ”avînd în vedere caracteristicile tehnice determinate, efectele detonării unui număr de 65 de articole pirotehnice din categoria F4 în cadrul oricărei mulțimi, potențează panica generală ridicînd-o la nivele nebănuite care pot fi asimilate unui atac îndreptat împotriva persoanei, persoanelor, grupurilor și mulțimilor umane, atac care poate fi considerat de tip terorist.”

Un astfel de atac poate avea efecte pe termen lung asupra stabilității României, începînd cu discreditarea autorităților. Eșecul în gestionarea unui astfel de incident ar submina încrederea în guvern și în instituțiile care asigură ordinea. De asemenea, ar putea duce la propagarea revoltelor, deoarece un atac reușit ar putea crea un punct de inflexiune în opinia publică, stimulînd alte acțiuni violente pe teritoriul țării.

În același timp, reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale, întrucît, neagă în mod direct decizia legală a Curții Constituționale de anulare a alegerilor.
În eventualitatea consumării, acțiunea coordonată de inculpați ar fi putut putut conduce implicit la manipulare informațională și ar fi putut sprijini alte grupuri radicale, care ar fi putut folosi atacul ca inspirație pentru alte acțiuni violente.

Totodată, un astfel de eveniment putea slăbi poziția României în NATO și UE, creînd un climat de nesiguranță geopolitică”. (B.T.I.)