Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, România mai are doar 19 milioane de locuitori, în scădere cu cca.3 milioane față de recensămîntul din 1992, în schimb stă excelent la capitolul alegători: peste 18 milioane, conform listelor electorale, ceea ce înseamnă că la urne e așteptată, la alegeri, cca.94,73% din populație. Un record de Guiness Book.

Românii reprezintă 90,6% din populaţia stabilă preliminară de peste 19 milioane, respectiv 17.263.561 persoane, relevă datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică după recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, difuzate de Agerpres.
Potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate, structura populaţiei stabile preliminare după limba maternă arată că 1.268.444 persoane sunt maghiari (6,7% din populaţia stabilă preliminară), romani – 247.058 persoane (1,3%), ucraineni – 49.547 persoane (0,3%), germani – 27.019 (0,1%), turci – 26.179 (0,1%), tătari – 18.143 (0,1%), ruşi – 18.971 (0,1%), altă limbă maternă – 73.169 (0,4%), limbă maternă nedeclarată – 51.676 (0,3%).

Structura populaţiei stabile preliminare după religia declarată la recensământ arată că 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodoxă, 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,5% – 0,8% au înregistrat religiile greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,5%).

Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8%, iar cele care s-au declarat ‘fără religie’ sunt în număr de 23.900, respectiv 0,1% din totalul populaţiei stabile preliminare. INS precizează că aproximativ aceeaşi pondere o deţin şi ateii, numărul acestora fiind de 21.200 persoane.

De asemenea, numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia, nu au dorit să o declare sau nu erau prezente la momentul interviului a fost de 84.800 persoane, reprezentând 0,5% din populaţia stabilă preliminară a ţării.