Dacă în ultimii ani, Bucureştiul a stabilit tot felul de recorduri hazlii, cum ar fi: cei mai mulţi Moşi Crăciuni, cel mai mare cârnat sau cea mai multă ciorbă de burtă, etc, capitala, care deţine recordul şi la poluare, tăieri de copaci sau tone de praf şi-ar putea adjudeca şi o altă performanţă: numărul de muşte pe cap de locuitor.Specialiştii Sanepidului au făcut un recensământ al acestor insecte nesuferite, care a pus în evidenţă faptul că în centrul Bucureştiului sunt tot atâtea muşte ca şi la gropile de gunoi de la periferie. Situaţia s-ar explica prin faptul că aici există multe clădiri aflate într-un stadiu avansat de degradare, subsoluri umede, străzi decopertate, unde se aruncă gunoaie sau cu instalaţiile de canalizare descoperite. Timp de o oră, au fost capturate într-un aparat special 350 de muşte, în timp ce la groapa de gunoi Chiajna, într-un dispozitiv identic, au fost prinse 461 de exemplare. După ce „au arestat” 7.000 de muşte, în 35 de capturatoare din Bucureşti şi vecinătăţi, cercetătorii au concluzionat că, pe Calea Victoriei zboară cam tot atâtea muşte ca la Grădina Zoologică Băneasa sau groapa de gunoi Glina. Dr. Klaus Fabritius, cercetător în cadrul Institutului de Sănătate Publică spune că „musca este un vector pentru bacterii patogene care alterează alimentele şi pot cauza toxiinfecţii alimentare, dezinterie şi boli diareice grave.” S-a inventat aparatul de torturat muşteleTemperaturile ridicate fac ca numărul muştelor să crească de 10 chiar 20 de ori. De asemenea, la ora actuală, s-a constatat că în România şi-au făcut apariţia specii noi de muscă caracteristice pentru alte ţări. Ele au găsit aici un mediu prielnic şi s-au adaptat perfect. Printre noile specii de muşte este Chrysomyia Albiceps, o mare iubitoare de căldură, cadavre în putrefacţie şi gunoi. Dincolo de pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea fizică a omului, muştele produc şi un disconfort psihic. Asta l-a făcut pe un tânăr inventator, Andrei Boghian, să pună la punct un aparat de torturat muşte care a fost expus la un salon de inventică. Insecta capturată este introdusă într-un recipient din plastic, iar deasupra ei se montează un dispozitiv care are un microfon, un amplificator şi un difuzor. Musca bâzâie şi simte apoi vibraţia produsă de „vocea” ei. Astfel, ea va constata pe propria-i „piele” răul pe care îl face ea omului. (Răzvan Mateescu)