Astăzi și mîine, italienii votează într-un referendum constituțional pentru a decide dacă se aprobă sau se respinge legea adoptată de Parlament în octombrie 2025, care modifică șapte articole din Constituția italiană, cu înlocuirea completă a unora. Un vot istoric, pentru că produce schimbări majore în justiție cum nu s-a mai întîmplat de decenii și care poate să o îngroape pe prim-ministra Giorgia Meloni sau, mai probabil, o va întări politic masiv. Pentru că italienii s-au cam săturat de funcționarea lentă și ineficientă a justiției, ca și de jocuri necurate care se fac în sălile de tribunal.

Giorgia Meloni și ministrul Justiției Carlo Nordio promovează referendumul ca pe o reformă esențială pentru a face justiția mai independentă, mai echilibrată și mai responsabilă. Meloni a declarat în repetate rînduri, inclusiv în intervenții recente: „Aceasta nu este o reformă împotriva magistraților, ci pentru a ridica prestigiul magistraturii, a garanta imparțialitatea judecătorului și a reduce influența curentelor interne și a politicului”. Nordio subliniază că reforma „readuce echilibrul între puteri” și oferă „mai multe garanții cetățenilor”.

Principalele prevederi ale reformei:
Reforma restructurează fundamental sistemul judiciar prin mai multe schimbări. Cum ar fi separarea carierelor judecătorilor și procurorilor. Se introduce explicit în Constituție principiul separării totale a carierelor. Un magistrat nu mai poate trece de la rolul de judecător la cel de procuror (sau invers) după concursul inițial, pentru a crește imparțialitatea judecătorului, deoarece astfel nu ar mai exista legături de carieră sau „solidaritate corporativă” cu procurorul care acuză.

De asemenea, CSM-ul italian se împarte în două consilii separate și se creează unul pentru judecători și unul doar pentru procurori.
Alegerea membrilor CSM se va face prin tragere la sorți și se renunță la alegerile democratice actuale, care, spune guvernul, favorizează asociațiile magistraților.
De asemenea, se vrea instituirea unei așa zise Înalte Curți Disciplinare, avînd competența disciplinară de a judeca abaterile magistraților ordinari. Membrii ar urma să fie numiți de președintele republicii, trași la sorți din liste parlamentare și magistrați de la Curtea de Casație. Hotărîrile pot fi atacate doar la aceeași curte, nu la alte instanțe.

Guvernul spune că reforma rezolvă probleme cronice ale justiției italiene, începînd cu procesele care durează ani, cu acuzații de magistratură politizată șamd. Meloni a subliniat că e o ocazie unică: „O reformă despre care se discută de decenii, pe care nimeni nu a reușit să o facă pînă acum”. Votul Da ar consolida independența reală a justiției față de putere și ar introduce meritocrație și responsabilitate, mai spune ea
Un eșec al referendumului nu ar trînti obligatoriu guvernul, dar un Da ar fi o victorie majoră pentru Meloni, consolidîndu-i agenda de reforme constituționale. (Bogdan Tiberiu Iacob)