Se anunță o nouă remaniere. La Agricultură. Poate vor fi mai multe schimbări. În felul acesta, Dacian Cioloș încearcă să le dea fermierilor o satisfacție. Remanierile sunt inutile. Mai ales din punct de vedere politic. Mai eliberează presiunea din oala care este gata să explodeze. Atâta doar că remanierea nu ține de foame.
Observ că, târâș-grăpiș, și PNL încearcă să se așeze pe trend. Remarcând cât de nemulțumiți sunt fermierii din România – nici nu era prea greu –, PNL a găsit un bun pretext pentru a se distanța de Guvernul Cioloș. Și pentru a se preface că îl mustră pe premier. Președintele Klaus Iohannis așișderea. Și iată cum, astfel, a ajuns să se discute despre o nouă remaniere.
Va pleca ministrul în funcție și va fi numită, acolo, o altă persoană. I se va spune și acestuia tehnocrat. În scurt timp, noul membru al Cabinetului va începe și el să vorbească păsăreasca. Păsăreasca de la Bruxelles. Bruxelleza. Limba de lemn a birocraților Uniunii Europene. Care acolo sunt birocrați, iar în țara sunt tehnocrați. Asta atunci când nu sunt diletanți.
Faptul că se schimbă ministrul la Agricultură nu înseamnă că fermierii vor primi subvenții. Sub nicio formă. Dacă asta se va întâmpla, va fi doar o fericită coincidență. La fel și în cazul în care Cabinetul Cioloș îl va debarca pe ministrul răspunzător de fondurile europene. Acest fapt politic sau birocratic nu va echivala nicidecum cu accesarea de fonduri europene, care a ajuns la amețitoarea cotă zero.
Remanierile nu țin de foame. Ele nu înseamnă kilometri de autostrăzi. Sau investiții pentru crearea de Valoare Adăugată și locuri de muncă. Oricâte remanieri am face, Justiția nu va funcționa mai bine, iar judecătorii nu vor avea condiții mai bune pentru soluționarea numeroaselor cauze care le stau pe cap. Nu vom avea nici mai multe locuri în spitale. Și nici mai bune. Nu va exista, prin simpla remaniere, vreo reformă în Sănătate. Sau în Învățământ.
Și asta întrucât nimeni nu plătește ceea ce este de plătit pentru reaua guvernare. Adică prețul politic. Un partid politic care preia Executivul și comite greșeli, plătește pentru ele. Plătește de câte ori au loc alegeri. Dar așa-ziși tehnocrați nu plătesc. De aceea guvernele de tehnocrați – noi nici măcar nu avem așa ceva – sunt instalate doar în momente de avarie și pentru perioade extrem de scurte de timp.
Dacă și președintele Klaus Iohannis înțelege la fel lucrurile, atunci devine greu de explicat, dacă nu cumva inexplicabilă, sugestia consilierului politic al Administrației Prezidențiale, conform căreia, și după alegeri, ne-am putea frige cu un “tehnocrat”. (Sorin Roșca Stănescu)