François Bayrou, actualul prim-ministru al Franței, e implicat într-un proces legat de așa-numita „afacere a asistenților parlamentari europeni” ai partidului său, MoDem (Mouvement Démocrate), într-un caz practic identic cu al Marinei Le Pen, condamnată ieri la închisoare. Sumele imputate sunt mai mici, e drept, dar asta nu schimbă lucrurile. Nu e exclus ca acest element să tensioneze și mai mult situația din politica franceză după ziua de ieri. În primă instanță, Bayrou a fost achitat, dar urmează un apel a cărui dată nu a fost fixată și care, teoretic, l-ar putea trimite după gratii, pînă atunci el fiind bine mersi premier.

Scandalul a început în 2017, când au apărut acuzații că MoDem, partidul condus de Bayrou, ar fi utilizat fonduri ale Parlamentului European, destinate plății asistenților parlamentari ai eurodeputaților, pentru a remunera persoane care lucrau de fapt pentru partid în Franța, nu pentru activitatea legislativă europeană. Aceasta practică ar constitui legal deturnare de fonduri publice.

Prejudiciul estimat de Parlamentul European, care s-a constituit parte civilă, a fost evaluat la aproximativ 293.000 de euro, o sumă semnificativ mai mică decât în cazurile similare, cum ar fi cel al Rassemblement National condus de Marine Le Pen (aproximativ 7 milioane de euro).

François Bayrou a fost judecat pentru „complicitate la deturnarea de fonduri publice” între 2005 și 2017, perioadă în care a fost președinte al UDF (până în 2007) și apoi al MoDem. Procurorii au susținut că Bayrou ar fi fost „decidentul principal” al unui „sistem fraudulos” prin care asistenții parlamentari ai eurodeputaților MoDem erau plătiți cu fonduri europene, dar lucrau efectiv pentru partid în Franța. În total, au fost identificate 11 contracte considerate litigios.

Procesul a avut loc între 16 octombrie și 22 noiembrie 2023 la Tribunalul Corecțional din Paris. Bayrou a fost judecat alături de alți zece membri sau foști membri ai MoDem, inclusiv eurodeputați și cadre ale partidului. Parchetul a cerut pentru Bayrou o pedeapsă de 30 de luni de închisoare cu suspendare, o amendă de 70.000 de euro și trei ani de ineligibilitate, subliniind contrastul dintre imaginea sa de politician care promovează probitatea și presupusele practici ilegale.

Pe 5 februarie 2024, tribunalul a pronunțat verdictul: Bayrou a fost achitat, după ce judecătorii au recunoscut existența unui sistem de deturnare de fonduri, dar au concluzionat că nu există probe suficiente care să demonstreze că Bayrou a dat instrucțiuni directe sau a fost pe deplin conștient de detaliile operațiunii. Totuși, au notat că este „foarte probabil” ca el să fi fost informat de aceste practici de către trei cadre ale partidului. În același proces, opt dintre ceilalți inculpați au fost condamnați la pedepse cu suspendare și ineligibilitate, iar MoDem a primit o amendă de 350.000 de euro (din care 300.000 fermă).

La doar trei zile după achitare, pe 8 februarie 2024, Parchetul din Paris a făcut apel împotriva deciziei în cazul lui Bayrou și a altor doi inculpați. Bayrou va fi judecat din nou, într-un proces a cărui dată nu a fost încă fixată. Estimările indică faptul că procesul în apel ar putea avea loc cel mai devreme în toamna anului 2025, posibil în septembrie, și ar dura aproximativ șase săptămâni.

Numirea sa ca prim-ministru pe 13 decembrie 2024, în ciuda procesului, reflectă o schimbare în abordarea lui Macron, care pare să accepte acum ca figuri politice sub investigație să ocupe funcții înalte, spre deosebire de politica sa inițială de integritate din 2017. (Bogdan Tiberiu Iacob)