După ce am punctat, zilele trecute, faptul că Traian Băsescu vorbește de reducerea parlamentului ca măsură de economisire, deși președinția cheltuie aproape cît o cameră legislativă, azi ne vom ocupa de un alt aspect ”ignorat” de președinte. Concret, Băsescu a găsit imediat exemple de state europene cu parlament unicameral, în sprijinul proiectului său, dar uită că România e lider european în materie de servicii secrete. Despre eventuala reducere a serviciilor și a numărului agenților secreți, șeful statului nu suflă un cuvînt, ba chiar face totul pentru sporirea acestora, după cum veți vedea în cele ce urmează.Batem la servicii tot mapamondulRomânia are nevoie urgentă de reducerea dimensiunilor Parlamentului, clamează șeful statului, pentru că actuala structură e prea mare și costă prea mult. El oferă, drept argument suprem, exemplul cîtorva state europene care au parlament unicameral. Așa o fi, deși, în general, marile democrații ale momentului au cîte două camere. Băsescu nu e la fel de pornit, însă, cînd vine vorba de servicii secrete, deși acestea consumă resurse financiare enorme, rezultatele muncii lor sunt cel puțin discutabile, iar numărul total al structurilor informative de la noi și numărul angajaților lor surclasează toate statele europene, ba chiar ale lumii, de la distanță. România are, în acest moment șapte structuri informative, respectiv SRI , SIE, SPP, STS, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (defalcată în două structuri diferite: Direcţia de Informaţii Militare – DIM și Direcţia de Siguranţă Militară – DSM) și DGIPI. Pînă acum trei ani a existat și un alt serviciu secret, la Ministerul Justiției, el fiind desființat. Agenții francezi l-au arestat pe Carlos, cei români au păzit înmormîntarea lui Pleșiță Nu doar numărul de servicii e nepermis de mare pentru o țară ca România, ci și cel al angajaților acestor structuri. Din informațiile apărute în presă, de-a lungul timpului, rezultă că SRI, spre exemplu, are de şase ori mai mulţi ofiţeri la un milion de locuitori decît FBI, adică 571, în timp ce Germania are 89, iar Franţa – 98. Despre SIE se vehiculează că are de cinci ori mai mulți angajați decît MI5, serviciul omolog britanic. Încă și mai grav, România are mai mulți agenți secreți în democrație decît avea în dictatură, pe vremea lui Ceaușescu. Numărul exact al acestora e ținut secret de serviciile în cauză, lucru care nu se întîmplă în Occident. Fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, a confirmat, la un moment dat, pentru ziarul ”Adevărul”, cifra de 12.000 de ofiţeri pentru SRI, informație confirmată și de generalul Ion Mihai Pacepa, raportat la cei 11.400 de agenți ai FBI, care au în grijă 300 de milioane de americani. În decembrie 89, toată Securitatea ceaușistă avea doar cu 2000 de agenți mai mult decît SRI, în timp ce SIE are cu 10% mai mulți oameni decît DIE. SRI are, de asemenea, de două ori mai mulți agenți decît Franța, unde DST(Direction de la Surveillance du Territoire), are numai 6.000 de angajați. Diferența e că DST l-a capturat pe Carlos Șacalul și l-a trimis după gratii, în timp ce agenții SRI au avut grijă ca nimic să nu perturbe funeraliile angajatorului lui Carlos, Nicolae Pleșiță. Serviciul secret german, Bundesant für Verfassungschutz (BfV), are 8.000 de ofiţeri la o populaţie de peste patru ori mai mare ca a noastră. Același Pacepa puncta, într-un interviu: ”statul poliţist creat de Ceauşescu nu a fost încă total demolat, din care cauză România deţine un record european: are şapte servicii de informaţii şi contrainformaţii majore Germania, Franţa, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Bulgaria au două. Finlanda, Estonia, Slovenia, Serbia, Elveţia şi Grecia au doar unul”. Veste bună: România, păzită de ”teroriștii în șlapi”O asemenea aglomerație de agenți secreți creionează imaginea unui Românii foarte asemănătoare cu Israelul, adică plasată geografic între dușmani, într-o zonă de conflicte militare, religioase și economice aprige, cu teroriști mișunînd peste tot și cu bombe explodînd la tot pasul, ca la Tel Aviv. În realitate, nici vorbă de așa ceva. Serviciile secrete de la noi nu se fac remarcate prin capturarea de teroriști și mari nelegiuiți, ci prin scăparea lor peste hotare, precum în cazul lui Hayssam, Necolaiciuc, Tcaciuc, Bivolaru, Ioana Vlas, Bucurenciu etc. Noroc că a fost prins la timp celebrul ”terorist în șlapi”, care amenința să radă Timișoara de pe fața pămîntului cu o butelie de aragaz. Alteori, se remarcă, precum SIE, prin capturarea jenantă și umilirea agenților de filaj de către bodiguarzii lui Nicu Gheară. Sau prin exercițiile demonstrative cu public la care agenții își pierd armele din dotare ori cad de pe frînghii și își pierd viețile. Sau, se remarcă descoperind atentate cu viruși la Ion Iliescu ori cu bombe din PVC, la Traian Băsescu. În schimb, trebuie observat că niciun fost parlamentar nu are o pensie de 70 de milioane, așa cum a avut, pînă la sfîrșitul vieții, teroristul-securist Nicolae Pleșiță. Cîți bani înghit de la buget serviciile secreteCă veni vorba de bani, bugetele însumate ale serviciilor secrete sunt, în acest an, de peste 500 de milioane de euro, SRI avînd, numai pentru investiții, mai multe fonduri decît are, în total, Senatul României. Despre SPP se știe că își construiește un sediu de lux, care costă cît tot bugetul instituției pe acest an, un mare mister, din acest punct de vedere, pentru că nu e clar cum se descurcă serviciul respectiv cu restul plăților. Tot serviciile sunt, în general, cele avantajate la rectificările bugetare de peste an, cînd SRI primește, de regulă, mai mulți bani decît educația. Doar anul acesta au existat excepții de la această regulă, dar asta numai la presiunile FMI.De ce a blocat Băsescu în Parlament legile siguranței naționaleȘi totuși, Traian Băsescu nu vrea să audă de reducerea numărului de servicii secrete, ori măcar al numărului de angajați al lor. Din contră, la formarea guvernului Boc, ministerul Turismului a primit, și el, atribuții informative, spre stupoarea generală. Tot Băsescu a făcut tot posibilul, prin PDL, să blocheze în parlament legile securității naționale, elaborate de PNL, care ar fi dus la o reformare a serviciilor și la întărirea controlului parlamentar asuprea acestora. Și tot el a avut grijă, recent, să dea asigurări, public, agenților secreți că noua lege a pensiilor nu va afecta mărimea exagerată a veniturilor rezerviștilor din servicii. Una peste alta, viziunea președintelui e cît se poate de simplă: România are neapărat nevoie de un parlament redus la jumătate, dar de un sistem al serviciilor secrete la cote duble și triple față de restul statelor UE. (Bogdan Tiberiu Iacob)