Cînd primele rachete americane și israeliene au lovit Iranul acum mai mult de o lună, un preț de 150 de dolari pe baril de petrol părea o catastrofă apocaliptică, ceva ce doar cei mai pesimiști analiști îndrăzneau să menționeze. Astăzi, realitatea a depășit deja acele previziuni sumbre, se arată într-o analiză a Russia Today.

Prețul Brent (principalul barometru al petrolului mondial) pentru livrări viitoare a depășit 109 dolari pe baril joi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace. Dar adevărata alarmă sună la prețul fizic real – cel plătit „pe loc”, pentru barilii care se încarcă acum în petroliere în Marea Nordului. Acesta a ajuns la 141,37 dolari, un nivel care nu s-a mai văzut din criza financiară din 2008.

De ce contează diferența asta uriașă?
Să ne imaginăm piața de petrol ca pe două etaje ale unei case:
La etajul de jos (prețul fizic, numit Dated Brent) se vînd barilii reali, pe care rafinăriile îi cumpără acum, ca să producă benzină, motorină, încălzire și plastic săptămîna viitoare. În prezent, cumpărătorii sunt disperați și plătesc un preț enorm ca să pună mîna pe petrol imediat. Diferența față de prețul viitor a ajuns la peste 32 de dolari – o anomalie extrem de rară. În mod normal, diferența este sub 2 dolari.

La etajul de sus (prețul futures, cel pe care îl vedem la știri) stau traderii și fondurile de investiții care pariază pe ce se va întîmpla peste o lună. Ei încă speră că războiul se va calma, că Strîmtoarea Hormuz se va redeschide și că prețurile vor scădea. De aceea, prețul de pe hîrtie rămîne mai mic. Am spune, un fel de whisful thinking.

Cînd prețul real fizic explodează atît de mult peste cel speculativ, înseamnă un singur lucru: nu mai este petrol suficient pe piață chiar acum. Este ca și cum ai avea o conductă principală de apă a orașului blocată – rezervele din rezervoare se golesc rapid, iar oamenii plătesc orice ca să umple găleata azi, nu mîine.

Cheia problemei: Strîmtoarea Hormuz – „gîtul de sticlă” al lumii
Prin strîmtoarea Hormuz se știe deja că trece aproape o treime din tot petrolul transportat pe mare în lume. Înainte de conflict, treceau zilnic circa 130 de petroliere. Acum, traficul a scăzut dramatic – uneori la doar cîteva nave pe zi, și doar cele din țări „acceptate” de Iran (China, India, Pakistan, Africa de Sud etc.).

Iranul a transformat practic strîmtoarea într-un culoar militar: Gardienii Revoluției decid cine trece și cine nu. Rezultatul? Exporturile din Arabia Saudită, Emirate, Kuwait și Qatar sunt grav blocate. Chiar dacă unele țări încearcă să pompeze petrol prin conducte terestre, cantitățile sunt insuficiente.

Ce urmează? Pericolul real pentru noi toți.

Diferența uriașă dintre prețul „de pe ecran” și prețul real este un bec roșu aprins. Analiștii încep să vorbească deschis că, dacă conflictul se prelungește pînă în iunie, prețul futures ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril. Iar prețul fizic ar fi probabil și mai mare.

Ce înseamnă asta pentru omul obișnuit? Păi, benzina și motorina vor crește puternic la pompă, transportul (camioane, nave, avioane) devine mult mai scump, la fel prețurile la alimente, cresc prețurile la tot ce se transportă. Încălzirea caselor, producția de îngrășăminte, plasticul – aproape totul depinde de petrol sau gaze.
Țările care importă, fie și parțial, energie (inclusiv România lui nea Ilie Sărăcie și a absentului Nicușor, precum și majoritatea Europei) vor fi lovite cel mai dur.

Un avertisment serios a venit joi de la Kirill Dmitriev, temisarul economic al președintelui rus: „O recesiune globală este deja inevitabilă în acest an, iar țările care importă energie vor fi lovite cel mai puternic. Mulți vor înțelege asta clar pînă în iunie.”

Pe scurt: lumea trăiește acum un șoc energetic major, comparabil sau chiar mai grav decît crizele din anii ’70. Prețurile de la bursă încă nu arată toată gravitatea, pentru că speculatorii speră într-o rezolvare rapidă. Dar barilii reali spun o altă poveste: provizia este extrem de redusă, iar dacă Hormuz nu se redeschide curînd, valul de scumpiri va lovi economiile și buzunarele oamenilor obișnuiți mult mai tare decît ne așteptăm. (Traducere și adaptare B.T.I.)

foto: AI