Un eveniment destul de ciudat, produs în ultimele zile: pastorul unui cult protestant îl somează, hodoronc-tronc, pe șeful statului să-și precizeze poziția față de căsătoriile gay, iar acesta, în locul clasicei ”pasări” a subiectului, răspunde pe loc, tranșant și de-a dreptul dur: ”să terminăm cu fanatismul religios”. La prima vedere, avem de a face cu un incident care ar putea leza serios imaginea președintelui celei mai creștine țări din Europa, conform statisticilor. La o analiză mai atentă, s-ar putea să avem surpriza de a constata că lucrurile sunt exact pe dos.

Să o luăm metodic: imediat după alegerea lui Iohannis ca președinte, pastorul Viorel Iuga, preşedintele Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, face un apel public către credincioși să manifeste răbdare față de noul șef al statului. La depunerea jurămîntului, șeful baptiștilor români a fost invitat de onoare la Cotroceni, iar în martie 2015, cu prilejul congresului baptiștilor, Iohannis a transmis un mesaj public omagial, în care și-a arătat aprecierea față de contribuția acestui cult la dezvoltarea societății.
Mai mult, în martie anul acesta, pastorul Viorel Iuga, totodată șef al Alianței Evanghelice din România, care mai grupează penticostalii și creștinii după Evanghelie, e primit la Cotroceni, la o întrevedere exclusivă cu președintele, alături de liderii celorlalte două culte din Alianță.

Avem, așadar, parte de o relație de-a dreptul specială între Iohannis, el însuși luteran-evanghelist, și pastorul baptist Iuga, ales șef la congresul-sus pomenit.

Acum cîteva zile, pe nepusă masă, Iuga declanșează un atac de-a dreptul violent la adresa lui Iohannis, pornind de la controversa privind modificarea constituției în sensul interzicerii căsătoriilor gay:

”În calitate de preşedinte al României, vrem să spuneţi clar şi răspicat ca că sunteţi de partea familiei, că sunteţi de partea normalităţii şi că nu doriţi să lăsaţi în urma mandatului o ţară cu mai multe păcate legalizate. Pentru că NU ne putem permite să nu fim sinceri, v-o spunem direct: Dacă nu ieşiţi dumneavoastră să vă exprimaţi pro creştinism, vom ieşi noi să ne exprimăm pro schimbare, inclusiv a dumneavoastră.”

O declarație șocantă și fără precedent din partea vreunui reprezentant al bisericii, oricare ar fi ea.
Cu atît mai straniu, ea vine din partea unui cult mărunt, plasat, într-o țară ultra-ortodoxă, abia pe locul șase ca mărime.

La orizont, să o spunem în clar, nu se întrevede pe agenda politică modificarea Constituției, astfel că nu e clar de ce Iohannis ar trebui să se pronunțe de pe acum în chestiune.
Pe de altă parte, atacul lui Iuga e extrem de riscant pentru cultul său. Cum se știe, baptiștii, penticostalii și adventiștii se luptă, de multă vreme, să aibă un număr cît mai mare de reprezentanți în parlamentul României, dar singurul partid care le-a deschis larg porțile a fost, de-a lungul timpului, PDL. Rejectat de ortodocșii ardeleni încă de pe vremea cînd se numea FSN din cauza acuzațiilor PRM și PUNR că ar fi fost partidul evreilor, PD a trebuit să se deschidă spre alte culte din Ardeal. Așa se face că în 2008, spre exemplu, au intrat în parlament șapte protestanți (evanghelici, baptişti şi penticostali) și toți pe listele PDL: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor), Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş) Marius Dugulescu (Timiş) şi Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara).

În 2012, numai baptiștii au avut opt candidați pentru parlament, grație, în principal, aceluiași PDL
Acum, însă, PDL s-a topit în PNL.
Iar în PNL, un cuvînt greu îl are președintele Iohannis.

Dacă se enervează, oamenii lui Iuga zboară imediat de pe liste, iar asta l-ar pune pe șeful baptiștilor într-o poziție incomodă în raport cu predecesorul său, Otniel Bunaciu, în prezent vicelider.
Era mai prudent, din acest punct de vedere, ca Iuga să declanșeze atacul la Iohannis după ce listele PNL erau bătute în cuie.

Și mai interesant e că Iuga nu și-a anunțat apropiaților intenția de a sări la gîtul Cotrocenilor.
Contactată de Inpolitics, deputata baptistă Florica Cherecheș a recunoscut că e profund surprinsă de acest demers, despre care nu a avut cunoștință în prealabil.
”Ieșirea dlui.Iuga…nu știu, aș fi apreciat să fie cu puțin mai multă diplomație. Mă tot întreb cît de mult este împărtășită și de conducerea cultului sau este ceva mai personal, ori dacă s-a discutat această problemă la recenta ședință a Coaliției pentru familie… Dacă ar fi fost împărtășită și de alte culte ar fi trebuit ca ele să vină cu susțineri, dar nu am văzut nimic în spațiul public, altfel arată ca un atac din partea unui singur cult și asta nu ajută pe nimeni să. Mie mi-ar fi plăcut să văd ca dl.Iohannis să fie întrebat despre percepția lui asupra familiei în timpul campaniei pentru prezidențiale, cînd era deja o temă de actualitate. În acest week-end intenționez să am o discuție cu dl.Iuga, am înțeles că vine la Oradea, ca să mă lămuresc de ce a luat această decizie” a mai spus deputata.

La fel de interesant e că, în conferința de presă dinaintea plecării la Bruxelles, Iohannis e întrebat despre atacul lui Iuga de către reporterul știripesurse.ro, site patronat de un penticostal, fiul al unui pastor penticostal, membru al Alianței păstorite de Iuga.

Deși putea respinge lejer întrebarea, pe motiv că e în afara tematicii bruxelleze, Iohannis răspunde, și încă ferm:

„În chestiunea modificării Constituţiei, încă nu e rândul meu să mă exprim, va veni puţin mai încolo. În acest context e important să reiterez un lucru în care cred, pentru că eu provenind dintr-o minoritate etnică şi dintr-o minoritate religioasă, eu cred că trebuie să revenim la ce se numeşte toleranţa şi acceptarea celuilalt. Nu suntem toţi la fel, nu toate grupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. E greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranţei, încrederii şi deschiderii spre celălalt”.

Poziția sa a fost imediat interpretată ca una de neașteptată deschidere către problematica relațiilor gay și a fost salutată călduros, mai ales în on-line, de către toți cei cu viziuni liberale în domeniu.

Ea a fost elogiată inclusiv de prestigiosul ziar american Washington Post, cel care îl făcuse anul trecut de rîs pe președinte, refuzînd să mai publice un interviu pe care i-l luase.

În acest moment, majoritatea analiștilor cred că Iohannis s-a angajat într-un demers riscant, refuzînd să se plaseze în contra căsătoriilor gay (ca să nu spunem mai mult) care l-ar putea lăsa fără încă vreo cîteva procente în sondaje.

Așa să fie, oare?

În ce ne privește, înclinăm să credem că nu.

Dimpotrivă, președintele, bine sfătuit, s-ar putea să fi făcut o mutare foarte inspirată.

Săptămîna viitoare, Curtea Constituțională dezbate cazul recunoașterii căsătoriei românului Adrian Coman cu americanul Robert Hamilton, deja cunoscut din presă.
Decizia CCR nu e greu de anticipat și nu va fi pe placul Coaliției pentru Familie.
Anul trecut, CEDO a decis categoric că toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, au dreptul la o formă de uniune, fie căsătorie, fie parteneriat civil. Jumătate dintre țările europene au legalizat deja căsătoriile gay și urmează și altele. Drumul e fără întoarcere.

Dacă Iohannis a mizat pe atragerea electoratului gay prin poziția sa, e foarte aproape de reușită.

În 2004, reamintim, consultanții străini ai lui Băsescu l-au sfătuit același lucru: să facă tot posibilul să atragă electoratul gay din România, în ciuda faptului că profilul său nu se pupa deloc cu cel al unui tolerant, vezi dezgustătoarele afirmații din 2002 la adresa lui Adrian Năstase.
Băsescu s-a conformat și astfel s-au născut celebrele afirmații potrivit cărora un român din cinci ar fi gay (o exagerare) și că ar fi de acord cu familiile gay și adopțiile de copii de către acestea.
A jucat curajos și a cîștigat președinția.
Consultanții străini, extrem de versați, știau din experiență un lucru: electoratul gay e foarte sensibil la problematicile care îl privesc și se mobilizează foarte bine la vot cînd se joacă soarta respectivelor probleme.
De cealaltă parte, electoratul care se declară creștin ortodox, nu e la fel de activ și de sensibil.

Dacă electoratul tradițional reacționa ”creștinește”, în România nu ar fi putut cîștiga de atîtea ori PSD, partidul foștilor comuniști, adversari ai Bisericii dintotdeauna.
Sau nu ar fi guvernat PD, cunoscut, așa cum arătam mai sus, drept susținător al religiilor ”pocăiților”, adversari, de asemenea, ai ortodoxiei.

Dar s-a întîmplat.

”În România, noi avem nişte statistici care sunt foarte interesante. Pe de o parte, dacă te uiţi la apartenenţa religioasă şi la angajamentul creştin, România este una dintre cele mai creştine ţări din Europa(…) În acelaşi timp, dacă te uiţi pe alte statistici, România e şi cea mai coruptă ţară din Europa. Deci eu nu ştiu forma asta de creştinism de la noi, din România, dacă a ajutat foarte mult în ce priveşte manifestările noastre civile şi sociale. Adesea ne uităm cu un anume aer de superioritate la alte ţări care s-au secularizat, cum ar fi Suedia, sau Norvegia. În acelaşi timp, acolo corupţia este zero şi mulţi dintre cetăţenii noştri încearcă să meargă acolo”.
Aceste remarci de bun simț au fost făcute, în 2014, într-un interviu, fix de șeful baptiștilor din România.
Și relevă destul de clar cum stau lucrurile: ortodoxia din români nu se convertește în civism.

Una peste alta, atacul lui Viorel Iuga la Iohannis i-a dat șefului statului ocazia să ia o poziție extrem de avantajoasă pentru el exact în momentul potrivit, înaintea unei decizii, cum spuneam, previzibile a CCR. (A mai fost și oribilul incident de luni, cînd fiul artistei Luminița Anghel a fost bătut în stradă de niște derbedei pentru vina de a fi gay, un incident care ar trebui să dea de gîndit multora.)

O poziționare care îi poate aduce președintelui un electorat nu foarte mare, dar foarte influent și devotat, format din gay, dar și din românii cu viziuni ”libertine”, deloc puțini.

O poziționare care ajută, totodată, extrem de mult imaginii externe a președintelui.

Iar Klaus Iohannis are nevoie mare de întărirea imaginii sale, în perspectiva bătăliei care se anunță în jurul desemnării premierului, în decembrie, și după căderea masivă de popularitate din ultima perioadă.

Să suspectăm, așadar, că așa-zisul atac al șefului baptiștilor e unul aranjat în beneficiul președintelui?
Deloc exclus, am spune, ”pîrghii” ar exista… (Bogdan Tiberiu Iacob)

P.S. Așa-zisa ripostă ”dură” a Patriarhiei- cum, aiuritor, au declarat-o unele organe de presă – nu face decît să confirme că ceva e putred în toată povestea. Redactat mai mult de nevoie, ca să nu se spună că BOR tace, comunicatul Patriarhiei e timid ca o fecioară, fără a mai vorbi de ideea absolut hilară că familia gay ar fi un pericol pentru demografia în declin a României. În opinia BOR, homosexualii ar trebui, de fapt, să fie puși la treabă și să producă bebeluși…