De ieri după-amiază, o aprigă bătălie s-a declanșat pe scena politică și în presă pe marginea datelor furnizate de INS cu privire la populație. Adversarii lui Băsescu iau în serios datele și spun că președintele a fost demis anul trecut, partizanii acestuia au o cu totul altă teorie. Una de-a dreptul aiuritoare, spunem noi, potrivit căreia recensămîntul nu ar ar avea nicio legătură, instituțional vorbind, cu alegerile, pentru că, vorba șefului INS, nu putem compara ”merele cu perele”. Marea întrebare: cînd au mințit pedelisto-băsiștii, în 2011 sau acum?

Bunăoară, președintele PDL, Vasile Blaga, îmbrățișează cu nesaț poziția șefului INS: ”datele de la recensământ nu pot fi folosite la niciun referendum”.
Îi ține isonul Traian Băsescu, cel care declară, la rîndul său: ”Avem în lege trecut că electoratul este stabilit de Evidenţa Populaţiei. Recensământul, aşa cum a declarat şi preşedintele INS, face o poză a situaţiei românilor aflaţi acasă. Nu s-a dus nimeni în Italia, Spania sau în altă parte să îi recenzeze. Avem 3,5 milioane de români în străinătate, dar INS a avut certitudinea doar pentru 750.000, iar afară nu prea sunt copii. Avem o problemă, e clar. Avem legea, Constituţia care spune că alegerile se fac după Evidenţa Populaţiei ca în toate statele UE, nu după recensământ. Legile electorale le actualizează primăriile, ele radiază decesele, pierderile de cetăţeni sau naşterile. Deci primăriile actualizează listele electorale”, a declarat Traian Băsescu.
Aceleași poziții ferme le întîlnim și în presa portocalie.

Nu ne vom ocupa în continuare de anumite aspecte dubioase ale declarației prezidențiale, cum ar fi sursa informațiilor sale legate de numărul românilor care lucrează peste hotare, atît timp cît nu există nicio instituție, în acest moment, care să țină această evidență, existînd doar estimări bazate pe sondaje ale unor instituții internaționale precum Banca Mondială.

Ori de faptul că majoritatea celor plecați la muncă afară au familii în țară care i-au declarat bine mersi la referendum; nici nu ar fi avut de ce să-i ascundă atît timp cît 2 români din 3 lucrează în UE la negru, iar actele le-au rămas ”domestice”.

Ori de faptul că numărul neoficial de peste 3 milioane de români aflați după granițe datează dinaintea izbucnirii crizei, care i-a făcut pe mulți să revină în țară.

Nu vom aminti nici că la Evidența Populației sunt sute și sute de mii de români morți, unii de cîte 7-8 ani, care apar pe liste bine mersi, iar MAI explică fenomenul prin refuzul primăriilor de a declara numărul real al cetățenilor pentru că ar pierde la buget.

Ne vom ocupa, în schimb, de un alt aspect, care demonstrează fără echivoc că Blaga, Băsescu și trepădușii de presă portocalii mint cu nerușinare cînd declară că recensămîntul nu are legătură cu alegerile.

Și vom reaminti un episod din 21 decembrie 2011, atunci cînd PDL-ul lui Blaga se afla la guvernare, iar recensămîntul abia se încheiase.

Prezent la o emisiune a B1TV, moderată de Ion Cristoiu, ministrul de atunci al Muncii, Sulfina Barbu, lider al PDL, totodată, prezenta public, în premieră, planul guvernului Boc vizavi de datele recensămîntului, pentru a pune capăt oricăror speculații

Astfel, Sulfina Barbu anunța că guvernul va redesena harta colegiilor electorale după ce, în martie anul următor, se aștepta recepționarea datelor despre noua structură a populației, așa cum rezulta din recensămînt. Redesenarea urma să fie propusă guvernului de către o comisie parlamentară.

”Trebuie să avem rezultatele recensămîntului, este foarte important, declara Barbu. Să vedem dacă distribuția populației s-a schimbat major, să vedem numărul cetățenilor, pentru că asta ne schimbă listele electorale, să vedem cîți sunt în țară, cîți sunt în străinătate etc”.
Declarațiile ministrului veneau, trebuie spus, în urma comentariilor generate de un proiect al alegerilor elaborat de ministrul de Interne Traian Igaș, care lua în calcul, într-o primă fază, aceeași structură a populației de la precedentul recensămînt.

În 2011, deci, guvernul Boc, PDL ca partid și Traian Băsescu luau datele recensămîntului drept punct principal de reper în organizarea alegerilor și nu aveau nicio prolemă în ”a amesteca merele cu perele”.

În 2013, după ce amînarea suspectă – nici pînă azi explicată public – a prezentării datelor recensămîntului cu nu mai puțin de trei rînduri de alegeri a dus la salvarea scaunului prezidențial al lui Băsescu, raționamentul fostei puteri se schimbă brusc: recensămîntul e altă mîncare de pește, să nu-l amestecăm cu alegerile.

Comentariile sunt, credem de noi, de prisos. (Bogdan Tiberiu Iacob)