CURS VALUTAR

Scandalul teroristilor maghiari: mai zboara o felie din electoratul lui Iohannis?

1 comentariu / 1762 vizualizări / 10 aprilie 2019

Un eveniment acoperit ieri de altele, mai agitate, ar putea avea consecințe politico-electorale nebănuite, în perioada care urmează: e vorba de decizia ICCJR de a respinge definitiv cererea de recurs în casaţie depusă de cei doi etnici maghiari condamnați pentru terorism.

István Beke şi Zoltán Szőcs au fost condamnaţi de ICCJR în iulie 2018 la câte cinci ani de închisoare cu executare pentru acte de terorism, deoarece din înregistrările de la dosar şi din petardele găsite la domiciliul lui Beke autorităţile române au tras concluzia că cei doi au dorit să plaseze o bombă artizanală în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, în timpul paradei militare de Ziua Naţională a României programată pe 1 decembrie 2015.

Cererea de revizuire depusă de cei doi se baza pe argumentul că faptele pentru care au fost condamnaţi nu sunt prevăzute în legile penale. Avocaţii celor doi au invocat, ieri, în faţa judecătorilor că petardele care s-ar fi presupus că vor fi folosite pentru bomba artizanală nu au pus viaţa nimănui în pericol, iar pe de altă parte infracţiunea descrisă în rechizitoriu nu corespunde scopului descris în articolul 32 din legea privind combaterea terorismului, respectiv subminarea puterii de stat, intimidarea populaţiei sau constrângerea organizaţiilor naţionale sau internaţionale.

Cazul Beke/Szőcs nu dă semne, însă, că s-ar încheia aici, dimpotrivă. Încă de la condamnare, UDMR a tunat și fulgerat că e o condamnare politică. Însuși liderul partidului, Kelemen Hunor, a declarat public că decizia de condamnare e ”scandaloasă” și că ”parchetul foloseşte din nou justiţia pentru a stigmatiza o întreagă comunitate”.
În ianuarie, deputatul UDMR Kulcsar Terza Jozsef a amorsat dispozitivul exploziv anti-prezidențial:

”Azi am primit prin poştă răspunsul la petiţia pe care am trimis-o preşedintelui Klaus Iohannis în luna noiembrie anul trecut. Este semnată de un consilier, ceea ce eu consider că este ruşinos faţă de noi, maghiarii, că preşedintele nici nu a semnat, ci a dat sarcina unui subordonat. Faptul că doi secui, doi maghiari sunt în temniţă pe nedrept consider că este un caz foarte grav, iar preşedintele Klaus Iohannis are obligaţia să se ocupe de astfel de cazuri pentru buna convieţuire dintre români şi maghiari aici în Transilvania. La prezidenţialele viitoare o să avem în vedere acest caz şi eu cred că Iohannis a pierdut sprijinul comunităţii maghiare din Ardeal. La scrutinul anterior maghiarii au votat cu el, pentru că am avut mai multă încredere. Aici nu e vorba doar despre soarta celor doi care stau în temniţă nevinovaţi, ci este vorba despre întreaga comunitate maghiară care a fost stigmatizată” a spus el pentru Agerpres.

La prezidențialele din 2014, toate voturile maghiarilor au mers în turul doi la etnicul german Klaus Iohannis, văzut ca o speranță pentru o altă minoritate. Ba chiar, pentru prima dată, o parte dintre aceste voturi merseseră spre el încă din turul întîi, deși existaseră doi candidați din partea maghiarilor, Kelemen Hunor și Zsolt Szilágyi, din partea UDMR, respectiv PPMT.
De aici încolo, numai grațierea celor doi condamnați ar mai putea păstra pentru președinte voturile etniei acestora, extrem de disciplinată la vot, o miză între 5 și 7 la sută care poate face lejer diferența în cazul unui scor relativ strîns la prezidențiale. Dacă ne amintim, însă, cum a condamnat mereu președintele fenomenul terorismului, e inimaginabil că ar face asta.

Lucrurile se pot complica, însă, și mai tare de atît.

La şedinţa de ieri, în sala de judecată au fost prezente, pe lîngă deputaţi ai UDMR, şi oficialități ale statului ungar, precum György Csóti, directorul Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Ungaria, membru marcant al partidului lui Viktor Orban.

Iar acesta a făcut, potrivit agenției Hirado.hu, declarații extrem de dure după sentință: “S-a dovedit, din nou, că în România nu există justiţie independentă şi dictează forţele şovine, care urăsc maghiarii, direcţionate de către serviciile secrete”.

Csóti a adăugat: ”Institutul pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Ungaria intenţionează să contacteze mai mulţi europarlamentari cu rugămintea de a face paşii necesari declanşării procedurilor prevăzute de articolul 7 al Tratatului UE, împotriva României, deoarece aici, în opinia sa “încălcarea justiţiei pe baza apartenenţei la o naţiune este sistematică”, aşa cum demonstrează procesele intentate primarilor din Ţinutul Secuiesc şi stadiul demersurilor privind retrocedările”.

Și fostul președinte al Curții Supreme din Ungaria, Zoltán Lomnici, în prezent preşedintele Consiliului Demnităţii Umane a declarat ieri, prin telefon, pentru MTI: în interesul serviciilor secrete româneşti instanţa supremă de la Bucureşti nu a luat o decizie juridică, ci una politică, ceea ce, în opinia sa, trebuie transmis neapărat forurilor internaţionale. În acest sens doreşte să ofere ajutor deţinuţilor politici secui alături de parlamentarul ungar al Fidesz, István Bajkai şi senatorul UDMR, László Fejér – a arătat acesta.
Cu cîteva zile înaintea sentinței același Zoltán Lomnici declarase pentru MTI:

“Suntem convinşi că cei doi secui prizonieri politici ar trebui să fie eliberaţi, pentru că procedura a fost nedreaptă, dovezile sunt insuficiente pentru a se constata o răspundere penală”, a spus Zoltán Lomnici. “În cazul în care nu va avea loc anularea sentinţei şi eliberarea acestora, acest lucru ar însemna nu doar moartea dreptului, ci ar influenţa negativ şi relaţiile dintre cele două ţări”.
Zoltán Lomnici a subliniat că întreaga naţiune maghiară urmăreşte cazul şi aşteaptă cu nerăbdare şedinţa de judecată care urma.

Articolul 7, reamintim, e poreclit ”opțiune nucleară” împotriva unui stat membru al UE, care poate pierde inclusiv dreptul de vot în Consiliu.
Pînă acum, s-a vorbit despre el în contextul modificărilor la legile justiției preconizate de guvernul PSD; de acum, se poate deschide un nou front de atac, în care puternicul lobby unguresc ar avea un rol major.

De aici, trei întrebări esențiale:

1) E posibil ca acuzațiile maghiarilor să aibă un sîmbure de adevăr, iar cuplul Beke/Szőcs să fie doar o victimă a dorinței serviciilor secrete de la noi de a arăta că mai prind și cîte un terorist, nu doar stau cu urechea la convorbirile cetățenilor români?
2) Cît de mult va conta faptul că, de acum, acuzațiile de imixtiune grosolană a serviciilor secrete din România în justiție vor veni, la nivel european, nu dinspre reprezentanții uneia, ci a două țări distincte?
3) Cît de scump ar putea deconta președintele Klaus Ioahnnis respectiva condamnare, dată fiind polarizarea de proporții care se conturează în rîndul etnicilor maghiari și nu numai? (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: flux24.ro

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

  1. Nu se va intampla nimic. Il vor vota tot pe Iohannis pentru ca maghiarii vor opta, in continuare, pentru candidatul cel mai anti-romanesc.din finala de la alegerile pentru presidentie.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *