Scriam în septembrie că Iohannis stă cu ochii pe alegerile din Germania pentru a ști dacă e cazul să predea guvernarea PSD ori ba. Profeție împlinită: SPD a preluat cancelaria de la Berlin, iar PSD s-a instalat, de facto, la butoanele puterii de la noi. Iată că situația se repetă, de astă dată în alt domeniu, cel al pandemiei. Mai precis, guvernanții noștri stau acum cu ochii pe Berlin pentru a afla cum trebuie să acționeze în privința vaccinării obligatorii. Pică la nemți, pică și la noi. Și viceversa.

Nu doar guvernații români, ci întreaga Europă stă cu ochii ațintiți pe Germania în privința vaccinării obligatorii. Pînă la finele anului, Bundestagul va fi chemat să se pronunțe prin vot asupra oportunității vaccinării obligatorii, fie și parțiale, într-o primă fază, pentru că se vorbește de angajații din sistemul medical, pentru care obligativitatea care s-ar introduce ar avea termen limită 15 martie, anul viitor, pentru finalizarea operațiunii.

Situația e complicată, pentru că noua coaliție a avut printre promisiunile electorale pe cea conform căreia nu va mai exista lockdown în Germania, iar unii dintre liderii săi nu susțin vaccinarea obligatorie. Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz s-a văzut presat puternic de Angela Merkel în direcția unor măsuri dure, iar o eventuală perpetuare a situației îngrijorătoare a infectărilor ar putea fi decontată politic de el destul de zdravăn.

Germanii sunt deschiși ideii de vaccinare obligatorie, deja impusă în Austria, numai că reputați analiști și sociologi occidentali manifestă rezerve serioase, spunînd că ce ar fi valabil în cele două țări sigur nu va fi acceptat în restul Europei.

Joost van Loon, sociolog la Universitatea din Eichstaett-Ingolstadt, spune, bunăoară, pentru postul TV olandez NOS că, avînd o cultură slabă a libertății individuale și un simț puternic înrădăcinat al datoriei, germanii se vor supune vaccinării obligatorii, în timp ce alți europeni, cum ar fi olandezii, ar face mare tevatură.
„În Țările de Jos, purtarea unei măști a fost văzută ca un atac la adresa libertății individuale” spune sociologul. „În Germania, există mult mai mult o cultură a responsabilităţii colective, un simţ al datoriei mai înrădăcinat. Deci oamenii fac mai degrabă ceea ce li se cere. Ei nu bombăne atât de mult.”

Chiar și așa, liderii de la Berlin nu se simt prea confortabil cu impunerea vaccinării obligatorii, pentru că ea, ne place sau nu, va marca un moment complicat în istoria și evoluția drepturilor omului, iar faptul că Înaltul Comisar al ONU pentru respectivele drepturi vorbește despre inacceptabilitatea vaccinării forțate, la fel ca voci grele din OMS, spune multe.

Totul depinde, deci, de votul din Budestag care se va da în următoarele două-trei săptămîni.
Dacă legea trece, nu înseamnă că va fi pace sub măslini, ba chiar acela ar fi momentul unor explozii sociale și mai mari în întreaga Europă. Există, spre exemplu, temerea la Berlin că un mare număr de angajați care îngrijesc bătrînii din aziluri ar putea abandona în acest caz slujbele, ceea ce ar crea probleme și mai mari cu forța de muncă peste cele deja existente.

Dacă pică, însă, povestea va fi îngropată, foarte probabil definitiv.

Iată ce așteaptă și guvernul de la București: să vadă ce decizie se ia la Berlin, pentru a ști cum să se alinieze. Pînă atunci, Ciucă, Rafila, Ciolacu & comp o vor scălda în diverse moduri, trăgînd de timp ca fotbaliștii, că la asta se pricep foarte bine. (Bogdan Tiberiu IACOB)