Un document excepțional de sugestiv pentru situația în care a ajuns postul public de televiziune îl reprezintă scrisoarea trimisă de un angajat al TVR către un membru al Consiliului de Administrație, Valentin Nicolau, pe care acesta a decis să o facă publică protejînd, totuși, identitatea expeditorului. Un document tragi-comic, pe care îl reproducem integral, pentru că grăiește de la sine mai mult decît o mie de analize sofisticate despre dezastrul televiziunii naționale:

„Ma gandesc si eu, ca toti colegii mei, la situatia din institutia noastra si nu reusesc sa inteleg un lucru: Aproximativ din iunie, de cand am intrat pe reluari, 80% dintre angajati nu sunt lasati sa faca nimic… si se aude ca situatia va continua pana se vor finaliza disponibilizarile. Se pare ca noile grile vor incepe in ianuarie. Se face jumatate de an de „nemunca”, de venit la serviciu fara sa facem nimic. De ce se irosesc resursele umane? De ce nu se lucreaza nimic in perioada asta? Oricum salariul ne este platit – de ce stam si nu facem ceva pentru leafa primita? Am facut nenumarate demersuri pe cale ierarhica si mai putin ierarhica in care am prezentat proiectele noastre pentru X, proiecte care presupun 0 (zero) lei cheltuieli directe. Trebuia doar sa fim lasati sa folosim tehnica televiziunii si sa dam de lucru colegilor care manuiesc aceasta tehnica. Este cumva ilegal sa muncesti in „perioada de implementare a programului de restructurari”? Avem cu ce, ne dorim, stim sa facem si nu vrem bani de productie… de ce nu suntem lasati sa lucram? Nu este numai nedumerirea mea ci a tuturor colegilor care fac programe pentru X si presupun ca si a celorlati colegi… AM OBOSIT STAND DEGEABA!!!! Poate reusiti sa influentati colegii din CA sa solicite conducerii sa ne dea ceva de facut!“ (B.T.I.)