Cine se îneacă? Ditamai ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Washington. Și cum se îneacă? Strâns din ce în ce mai mult cu ușa prin întrebări legitime legate de cheltuielile nesăbuite pe care le face din bani publici, Andrei Muraru încearcă disperat să ia o gură de aer, inventând o oportunitate pentru România. Care se numește simplu „fără vize în Statele Unite”. Iar când i se pune o întrebare precisă, legată de termen, ne oferă un răspuns suprarealist: la sfârșitul lui 2025. Se vede că omul vorbește la disperare!
Andrei Muraru, omul înșurubat de Klaus Iohannis în cea mai înaltă poziție a diplomației române și care nu-și ascunde față de cei apropiați ambiția de a deveni viitorul președinte al României, a înregistrat un lung bilanț negru. Din lăcomie, că altfel nu se explică, și-a închiriat o reședință contra zeci de mii de dolari lunar, cu 25 de camere, piscină etc. A efectuat un turneu în toate statele din Statele Unite, care are valențele unui turneu electoral, sub pretextul că încearcă să afle care sunt problemele diasporei, pe care le-ar putea rezolva în calitate de ambasador. Din această perspectivă nu există însă niciun bilanț. Cu excepția bilanțului exorbitantelor cheltuieli pe care le-a făcut cu acest prilej, cu scopul nemărturisit de a le cerși românilor bunăvoință electorală. Pentru că – nu-i așa? – mulți dintre ei vor vota la alegeri. Și pot face diferența la prezidențiale. Cum s-a mai întâmplat. Luat la întrebări, cum era și firesc, mai întâi de către jurnaliștii români din Statele Unite, apoi de către jurnaliștii de investigație de la noi, Muraru a decis să nu răspundă. Să ignore pur și simplu presa. În stilul protectorului său de la Cotroceni. Ca și când nu ar exista o lege care-l obligă să furnizeze informații de interes public. În aceste condiții, nu e de mirare că s-a sesizat și Parlamentul. Care îl interpelează, solicitându-i să răspundă punct cu punct unor întrebări la care până în prezent a refuzat să răspundă.
În data de 10 septembrie, excelența sa, domnul Andrei Muraru, a ținut un lung discurs unei asistențe alcătuite din mii de persoane, al cărui caracter electoral l-a mascat cu multă dificultate. A fost la deschiderea unui mega-spectacol la care, pe bani publici, într-o perioadă de criză care ne împinge la austeritate, a invitat din țară în total circa 200 de persoane, artiști, oameni politici și reprezentanți ai unor instituții, inclusiv ai puterii judecătorești. Iar în prealabil, tot pe bani publici, a inițiat o intensă campanie de publicitate pe câteva posturi de televiziune prietene, costurile fiind suportate o parte de către Ministerul de Externe, iar cea mai consistentă parte de către societăți de stat, cum este de pildă Loteria Română.
Ca să nu mai vorbim despre scandalul societății americane de consultanță, pe care o plătește consistent, lunar, tot din bani publici. Pentru ce? Pentru a-l învăța cum să-și îndeplinească îndatoririle de ambasador.
Acum s-a agățat ca înecatul de un colac de salvare întins cu amabilitate din direcția presei. A fost întrebat cu subiect și predicat când anume va intra și România în programul „Visa Waiver”. Când vor putea călători românii fără viză în statul cu care ei au un parteneriat strategic consolidat. Bună întrebare. Înainte de a încerca un răspuns, Andrei Muraru, ca să vă dați seama cam ce fel de persoană e, a vorbit pe larg despre mega-importanța pe care ne-o acordă în ultima vreme Statele Unite. Ca și când ar fi meritul lui și nu al conjuncturii politice, dublată de poziția geostrategică a României. Este evident că deciziile care au fost luate și care indiscutabil ne oferă o serie de garanții de securitate, nu au fost consecința dialogurilor sale cu oficialii de la Washington. Jocurile au fost făcute fără domnia sa. Dar oportunitatea de a trage spuza pe turta lui nu trebuia ratată, iar Muraru a profitat din plin, înșirând baliverne pentru cine era dispus să le asculte. Și urmează bomba.
Bomba bombelor! Când anume vom putea călători fără vize în Statele Unite? O întrebare cât se poate de precisă. După câteva momente de ezitare, a venit și răspunsul. Tot precis. La sfârșitul lui 2025. Adică la mai bine de un an de când președinte nu va mai fi Klaus Iohannis, ci altcineva. Care probabil va numi, așa cum este și cazul, un alt ambasador al României la Washington. Cu alte cuvinte, Muraru ne-a trimis la sfântul așteaptă. Fără să ezite. Și fără să argumenteze de ce abia atunci. Și aici se ascunde o șmecherie. Care este a Departamentului de Stat. Rata de respingere a solicitărilor românilor este de circa 9%. Mă refer la solicitările de vize. Muraru se angajează, din nou fără niciun argument în acest sens, că această rată urmează să scadă progresiv. Dar nu suflă o vorbă despre faptul că refuzul de vize este o decizie a Ambasadei Statelor Unite la București, iar ambasada nu face altceva decât ceea ce i s-a cerut de la Departamentul de Stat. O operațiune în care românii nu prea au cum să intervină.
Și ghinion! Fix ieri, când a fost difuzat respectivul interviu pe un canal important de televiziune, a mai apărut în spațiul public o știre. Și anume că, printr-o decizie a președintelui Joe Biden, israelienii vor putea, începând de luna viitoare, să călătorească fără vize în Statele Unite. Deci se poate. Fără cote. Și fără ca legislativul american să mai fie nevoit să se pronunțe. (Sorin Roșca Stănescu)