CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9488 RON DOWN | 1 USD = 4.2570 RON DOWN | 1 GBP = 5.8649 RON UP

Si totusi, cit de veche e varianta Marian Munteanu?

2 comentarii / 2604 vizualizări / 19 aprilie 2016

Dacă, într-o primă fază, aducerea lui MM pe post de candidat liberal a părut o improvizație de moment impusă de forfaitul lui Orban, zilele care au urmat au adus informații tot mai numeroase și e limpede, de acum, că planul promovării fostului lider al studenților – nu neapărat ca primar – e mai vechi. De cînd exact datează această idee, cu tot ceea ce o însoțește (abia aici devine interesant) și, mai ales, cine sunt susținătorii ei? Să vedem ce posibile răspunsuri se conturează.

Chestiunea ”descoperirii” lui Munteanu a început prin amnezia acestuia, cînd nu-și mai amintea în direct la TV dacă i s-a propus să fie candidat înainte sau după chemarea lui Orban la DNA. A urmat povestea controversatei întrevederi cu președintele Iohannis: ba a fost, ba n-a fost. Președintele s-a dezis de zvonul supervizării candidaturii lui, MM zice că s-a văzut cu Iohannis încă din vara trecută, și au discutat despre implicarea societății civile în politică.
Ciudat, noi credeam că ideea asta a apărut după tragedia de la ”Colectiv”, cînd, zile-n șir, nu am auzit decît ”Strada în sus, strada în jos”, pînă a căzut guvernul Ponta și ne-am ales cu un guvern ”emanat” de bulevard și asumat de toți și de nimeni.
Un guvern care include un minister creat special pentru dialogul cu strada, de care nu se mai aude nimic de la înființare. Un guvern creat după o discuție a președintelui, la Cotroceni, cu reprezentanții ”străzii”, discuție care trebuia să devină ”ritualică”, dar a rămas unicat.

De la MM aflăm că, dimpotrivă, ideea implicării societății civile în politică s-a discutat mult înainte de colectiv.

Din surse liberale aflăm, în paralel, că varianta MM nu e nici pe departe atît de nouă pe cît pare.
Despre el se discuta încă din 2013, la diverse reuniuni de partid, ca despre o soluție de viitor, luată sau nu în serios de cei care aflau de ea. Apoi, a început să vină pe la partid, extrem de discret, adus de oamenii apropiați de Teodor Atanasiu. Anul trecut, înainte de căderea guvernului Ponta, în mod curios, în discuțiile cu liberalii, MM știa, spun sursele noastre, că aceasta e iminentă și că va urma un guvern de independenți.
Analizînd tezele expuse în ultima vreme de MM în declarațiile și mesajele sale, rezultă destul de limpede anumite principii. Nu, nu e vorba, de legionarism, ori de ortodoxie, nu e vorba de politică în cămăși verzi cu diagonală. Astea-s chestiuni secundare, pe care candidatul ar trebui să le lămurească tranșant, nu bîiguind, cum o face de fapt.

Adevăratele sale mesaje țin de înlocuirea conducerii politice a statului cu una ”civică”. De implicarea societății civile, a străzii, dacă vreți, în ceea ce el numește ”guvernarea directă”. Poporul trebuie să preia hățurile din mîinile politicienilor, pentru că, la noi, clasa politică a dezamăgit.
”Respectarea deplina a drepturilor civile si politice ale cetatenilor Romaniei, in primul rand a dreptului de a participa in mod liber, neingradit si in deplina cunostinta de cauza la adoptarea deciziilor politice de interes major; promovarea, in acest sens, a unor mecanisme si institutii ale democratiei directe” promite Marian Munteanu în proclamația Alianței Noastre-România, lansată în martie.

Deocamdată, primul pas concret pe care îl promite candidatul MM sunt așa-numitele consilii civice de pe lîngă primării, ”în scopul de a aduce în administraţia locală democraţia participativă”.

Cînd i-au înflorit în cap candidatului – ori sforarilor din spatele lui – asemenea idei și principii?
După eșecul USL la guvernare? După debutul căderii rapide și dramatice în sondaje a marii speranțe Klaus Iohannis?
Nici pomeneală.

Cu mult înainte.

În urmă cu aproape un deceniu și jumătate, MM a realizat un amplu studiu intitulat ”Revoluție și restaurație” în care își face cunoscută viziunea pentru viitorul țării, pornind de la analiza trecutului.

Să pomenim doar în treacăt că, în studiul respectiv, candidatul PNL de azi scria, despre ”anti-naționalii” de liberali:

”Liberalii, frãmântati de nesfârsite lupte intestine, dupã ce au practicat ani de zile un discurs anti-national, abandonându-si incredibil propriul trecut istoric, si s-au remarcat la guvernare tocmai prin mãsuri economice anti-liberale, au reusit sã rãmânã în Parlament, desi deocamdatã pe banca rezervelor. Dupã ce a ratat sansa restructurãrii rapide (dupã plecarea grupului dizident în preajma alegerilor) PNL pare sã întârzie initierea unei necesare reconstructii si redefiniri interne. Deja este posibil ca aceastã întârziere sã-i anuleze sansa unei promovãri în prim-planul politicii românesti, si sã esueze definitiv într-o pozitie delog mãgulitoare de anexã politicã”.

Luciditate maximă, am spune, PNL chiar dovedește azi că și-a abandonat trecutul istoric, tăcînd mîlc în fața terfelirii marelui politician I.G. Duca chiar de către MM.

Cît despre partidul legendarului Corneliu Coposu, MM scrie negru pe alb că a fost băgat la guvernare de Iliescu și SRI:

”În fine, PNTCD, parcã pentru a dovedi cã ridicolul nu are limite în tara lui Caragiale, se miscã si el. Dar nu o drasticã sanctiune a liderilor, nu o reformulare pe baze realiste a doctrinei si a programului, nu o reorganizare radicalã a partidului, nu! PNTCD este preocupat de… alternanta la guvernare! Altfel zis, poate cã domnului Ion Iliescu i se va face milã de ei si îi va ajuta sã reintre în Parlament (dupã ce acelasi domn Iliescu, nu fãrã stirea si sprijinul domnului Virgil Mãgureanu, i-a dat în 1996 un brânci amical cãtre Guvern si Presedintie)”.

Dar nu despre asta e vorba, ci despre viziunile lui MM privind conducerea țării într-un viitor neprecizat, în cazul în care clasa politică nu se va deștepta și nu va înțelege să-și facă datoria ca la carte.

”Pasul firesc ar fi articularea rapidã a unui for al societãtii civile cu adevãrat reprezentativ la nivel national. Solutiile concrete si instrumentele majore de interventie nu pot proveni decât dintr-un efort de ordonare si sintezã. Un asemenea organism va asigura atât reprezentarea organizatã a intereselor categoriilor si grupurilor socio-profesionale din toate domeniile de activitate cât si exprimarea coerentã a vointei populare. Numai un asemenea for va avea atât competenta cât si autoritatea moralã necesare propunerii si sustinerii unui program urgent de reconstructie nationalã, în sensul consolidãrii democratiei si relansãrii economice. Pãrerea noastrã este cã numai îmbinând larga reprezentativitate cu o solidã armãtura logisticã revolta populatiei va primi un cadru reprezentativ, functional. Energiile vor fi astfel canalizate în directia unei noi constructii social-economica, stabila si eficienta, pentru asigurarea unei pãci sociale reale si durabile, pe fondul instaurãrii unui nou sentiment de unitate si solidaritate nationalã.
Experienta vechilor initiative civice (tip Vatra Româneascã, Alianta Civicã etc.), deturnate de ambitiile mãrunte ale unor persoane avide de putere si incompetente politic se va dovedi, în sfârsit, utilã. Ea va bloca promovarea propagandistilor pseudo-elitei, care vor încerca din nou, dar fãrã succes, sã aparã pe post de reprezentanti ai “societãtii civile”. Nici chiar recentele agitatii gen Armaghedon etc. nu vor mai putea relansa jalnicii lideri si diversii ageamii, exponenti dovediti ai esecului si incompetentei. Numitorul lor comun fiind demagogia si nepriceperea (dovedite cu vârf si îndesat în acesti 12 ani), nu-i va mai asculta nimeni. Bufoneriile patriotarde si ifosele filo-occidentale, sustinute doar de o teribilã sete de câstiguri fãrã muncã, nu mai pot pãcãli pe nimeni, nici în tarã si nici în strãinãtate. Profesionistii adevãrati din diferitele domenii de activitate vor avea în sfârsit posibilitatea afirmãrii constructive a societãtii civile românesti. A adevãratei societãti civile, fãrã discriminãri artificiale si fãrã pseudo-elite autointitulate reprezentative” scria Marian Munteanu, în 2001-02.

Altfel spus, țara urma să se debaraseze nu doar de politicieni, ci și de societatea civilă tradițională, care trebuia să lase locul ”adevăratei societăți civile”.
Nu știm care ar fi adevărata societate civilă, dar măcar putem înțelege de ce candidatul PNL e rejectat, azi, de mai toate asociațiile și fundațiile civice.

Candidatul PNL, însă, nu pare interesat de îndreptarea treptată a problemelor societății, ci de o restartare rapidă și deplină a României, de aducerea ei la un nou punct zero, fie și prin violență de stradă.
Nu e de neglijat apetența lui pentru noțiunea de ”insurecție” (numai în studiul sus pomenit e invocată de 19 ori). O folosește și în cazul Revoluției din decembrie 1989, dar și ca o măsură actuală pentru ”resetarea” țării. Conform DEX, insurecția e ”o formă de luptă armată, având ca scop înlăturarea regimului politic existent sau a unei armate ocupante” .

”Pãrerea noastrã este cã procesul de constructie a unei societãti democratice stabile si prospere, proces întârziat si grav afectat de esecurile asa-zisei “tranzitii”, va fi continuat, fie pe cale strict politicã, prin activitatea partidelor si implicarea societãtii civile sau, dacã altfel nu va fi posibil, prin interventii populare de tip insurectional” mai scrie MM.

”O nouã etapã, aceea a continuãrii constructive a revolutiei române, este iminentã si necesarã. Oamenii politici responsabili din partide, structurile societãtii civile, profesionistii din toate domeniile de activitate, oamenii simpli, toate fortele societãtii românesti cer reasezarea sistemului actual pe directiile unei democratii autentice si ale relansãrii economiei românesti. Ei nu cer altceva decât respectarea traseului istoric al Revolutiei române. Ferice de cei care îi înteleg sensul si se vor pune în slujba ei”.

Resetare, reașezare, relansare, reconstrucție, renaștere, cuvinte mărețe și dragi fostului lider al studenților.
Amintind izbitor de revoluția perpetuă a lui Che Guevara și a altor ”revoluționari” comuniști.

”Dacã factorii de autoritate în stat si clasa politicã se vor comporta asa cum ne-am obisnuit pânã acum, este foarte probabil ca însumarea diferitelor paliere ale revoltei sã ducã la declansarea unei noi insurectii nationale, asemãnãtoare celei din decembrie 1989. Dupã cum blocajul sistemului comunist a fost înlãturat prin interventia generalã a poporului revoltat, este de asteptat ca rezolvarea crizei actuale sã aibã ca reper o nouã revãrsare a maselor” spunea Marian Munteanu, în finalul studiului realizat în 2001.

15 ani mai tîrziu, el declară, la Realitatea TV, pe 28 martie 2016: „Este limpede că este nevoie de altceva. Asta este concluzia mea. Convingerea mea este că este nevoie de o mobilizare de dimensiuni insurecţionale. Nu este nevoie doar de o intervenţie civică, ci şi de o insurecţie civică. Altfel acest sistem nu poate fi dislocat. Este un sistem profund corupt care nu poate fi învins(…) Noi suntem acum în prag de dezastru. Speranţa mea este ca oamenii acestei ţări să înţeleagă că nu ne mai putem lăsa destinul pe mână acestui sistem politic, această mafie care controlează aproape tot”.

Mesajul e simplu: dacă nu lăsăm țara, urgent, pe mîna ”forțelor civice”, care vor fi fiind ele, ne așteaptă ultima etapă, adică lupte de stradă și încă o revoluție.

Cine e MM, începem să ne lămurim, la fel și cine sau ce a ajuns PNL.
Mai rămîne să aflăm cine sunt noile ”forțe civice” și artizanii lor, cei care clocesc de mai mult de un deceniu preluarea conducerii statului de la politicieni.
Cine sunt creierele care au promovat, în ultimii ani, un președinte din afara politicii tradiționale care a promis ”resetarea” politicii ori ”un alt fel de politică”.
Și care au promovat, mai apoi, un guvern al ”străzii”.
Iar acum pregătesc un primar general ”civic”, potențial lider, ulterior, al unui mare partid.
Abia cînd vom afla toate astea, tabloul va fi complet. Nu neapărat frumos sau valoros, dar măcar complet. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. Prostii! Fara un conducator cu frica lui Dumnezeu, care sa tina dreapta predania Bisericii, capabil si drept, Romania nu va iesi din criza (profetia Parintelui Iustin Parvu). A spus-o si fostul candidat la presedintie Marian Bataiosu, in 2009: „doar unul ca mine va putea salva Romania de la dezastru”. Nu democratia participativa e solutia, ci increstinarea statului roman, fara de care Romania va merge din rau in mai rau, dupa cum sustine acelasi Bataiosu. MM doveste ca nu are viziune, ca este lipsit de substanta, chiar daca poate parea o solutie provizorie pentru renasterea nationalismului. Spre dosebire de MM, Bataiosu vroia sa scoata Romania din UE si din NATO, pentru ca, pe de o parte, aceste organizatii globaliste se vor destrama, iar pe de alta parte, pentru a face din Romania un stat puternic si respectat. Bataiosu intentiona sa intareasca armata, sa revigoreze industria de armament, pentru ca nu poate exista un stat puternic fara o armata puternica.

  2. nu inteleg, eu credeam ca totul in politica romaneasca e supravegheat de occident (eu m-as bucura daca ar fi asa). nu cred ca liberalii l-au pus candidat de capul lor…. sau occidentului nu prea ii pasa de romania si pnl chiar a fost de capul lui si reactia occidentului e reactia hotnews, pippidi. oricum partidul lui magureanu fusese absorbit de catre pd-ul lui basescu si lumea nu zisese nimic. dar era anul 2000-2001…

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *