O știre de ultimă oră tulbură apele la Washington și la Ierusalim. Statele Unite pedepsesc Israelul. Ceva nemaiîntâlnit în relațiile dintre cele două țări, între care există un parteneriat strategic consolidat. O importantă societate comercială din Israel a fost trecută pe lista companiilor interzise în America. Iar reacția Israelului este și ea destul de vehementă. Cine greșește?
Pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile, să ne mutăm puțin într-o altă capitală. La Budapesta. În capitala Ungariei. Ungaria este primul stat al cărui Guvern a recunoscut în mod oficial că a utilizat programul de tip „malware” Pegasus. Despre care am mai scris și cu un alt prilej. Este un program realizat de compania israeliană NSO Group. Programul este un software cu ajutorul căruia, de la distanță, pot fi accesate smartphone-urile. Fără ca utilizatorii lor să aibă habar de ceea ce se întâmplă. Odată plasat de la distanță pe telefonul mobil respectivul spyware, el permite ca, tot de la distanță, să poată fi interceptate toate mesajele scrise, audio, și video. Victima cade sub plasa unei supravegheri totale. Ei bine, nu a trecut prea mult timp de când primele dezvăluiri pe această temă au fost lansate în spațiul public de către presa de peste Ocean și iată că primul Guvern din lume se autodetonează. Guvernul Ungariei. Care recunoaște că a achiziționat și a utilizat respectiva aplicație împotriva proprilor cetățeni. Nu mai puțin de 300 de persoane, ziariști, patroni de mass-media, fotoreporteri și avocați se recunoaște în mod oficial că au fost astfel supravegheați. Practic, a fost desfășurată împotriva unor persoane incomode Guvernului condus de Viktor Orban o operațiune tipică de poliție politică. Cum trebuie tradusă această informație?
Rezultă – repet, dintr-o declarație oficială, care nu mai poate fi contestată de nimeni – că Guvernul Ungariei a achiziționat programul Pegasus. După care tot Guvernul Ungariei este cel care a decis declanșarea operațiunilor de poliție politică și identitatea țintelor. Iar acum să facem o extrapolare.
Realitatea este că NSO Group, care este autorul software-ului Pegasus, nu-și vinde programul unor persoane particulare și nici unor societăți comerciale. Este de înțeles de ce. Pentru ca această armă teribilă să nu încapă pe mâna cui nu trebuie. Adică pe vreo mână criminală. Sau chiar să ajungă la vreo grupare de tip terorist. Prin urmare, dacă și în alte state s-a întâmplat ceea ce oficial s-a recunoscut că s-a întâmplat în Ungaria, atunci vinovate sunt doar statele. Nu poate fi acuzat un fabricant de arme pentru modul în care sunt utilizate acestea de către proprietarii lor. În această speță, proprietari sunt guvernele care au făcut achiziția. Și se presupune că acestea sunt responsabile. Și se mai presupune că guvernele din fiecare stat democratic sunt controlate de parlament. Iar parlamentul este în drept și are și capacitatea de a le sancționa, în situația în care declanșează operațiuni de poliție politică împotriva unor oameni politici, a unor jurnaliști, oameni de afaceri, șefi de sindicate, conducători de ONG-uri ș.a.m.d.
Statele Unite cad sub incidența aceluiași raționament de logică formală. Dacă Pegasus devine periculos în Statele Unite, vinovat este doar guvernul. Care a achiziționat această aplicație. Și atunci cum Dumnezeu se explică că, tam-nesam, societatea israeliană care a creat acest software a ajuns să fie pusă pe lista companiilor interzise? Există aici o fractură logică. Cel puțin o verigă lipsește din lanțul raționamentului care a condus la respectiva decizie drastică a Washingtonului. Și care, cel puțin aparent, stârnește pe bună dreptate reacții puternice la Ierusalim.
Nu am însă cum să pun capăt acestui comentariu, fără să mă întreb dacă nu care cumva vreun serviciu secret din România a achiziționat în numele Guvernului de la București, care deseori funcționează legat la ochi, acest spyware Pegasus. Și dacă nu care cumva supravegherea pe care o sesizăm destul de mulți dintre noi, eu unul am și semnalat-o public, are drept sursă utilizarea criminală și ilegală a software-ului israelian. Poate că nu ar strica o anchetă sau măcar o întrebare pe această temă din partea Parlamentului de la București. Și cine știe? Poate cândva vom avea și noi demnitatea de a recunoaște în mod oficial că, din motive pur politice, ne supraveghem concetățenii. (Sorin Roșca Stănescu)