In ultimii 20 de ani, de multe ori pe piata, in special prin intermediul presei, au fost aruncate stenograme. Aproape fara exceptie, miscarea are rolul de a le aduce beneficii initiatorilor. In sensul compromiterii partii adverse. Ori a haituirii acesteia.

Ori a transmiterii unui avertisment. Niciodata, insa, aceste batalii ale dezvaluirilor prin stenograme nu s-au transformat intr-un razboi in toata legea. Intr-o campanie. Intr-un fenomen la ordinea zilei. Ceea ce se petrece sub ochii nostri devine extrem de periculos pentru stabilitatea politica, pentru democratie, pentru sanatatea morala a natiunii. Motiv pentru care, din ce in ce mai multe persoane considera ca este momentul ca societatea civila sa gaseasca mijloace pentru contracararea acestui fenomen. O solutie, dar nu suficienta, fiind chiar aruncarea in derizoriu a stenogramelor.
Pana si Procurorul General al statului, Laura Codruta Kovesi, considera ca practica interceptarilor, atat de intensificata in ultimii doi ani, este utila societatii. Pentru ca, sustine Kovesi, in felul acesta organele pot afla cum se pozitioneaza cetatenii fata de institutiile statului. Interesant, nu? Parca ne-am afla in plin fascism. Sau in plin comunism de mana forte. Este extrem de grav ca s-a ajuns in situatia in care reprezentati ai serviciilor secrete si procurori pot cotrobai in viata personala a unor cetateni. Sub pretextul cautarii de gunoi. Sub pretextul cautarii de gunoi, ei pot, literalmente, transforma viata unor oameni in gunoi. Ei pot rani constiinte, ei pot ucide sentimente nobile, ei instaleaza neincrederea si suspiciunea, iar ceea ce se intampla acum, cand un alt demnitar al statului aplauda din pozitia publica pe care o detine acest fenomen, este cu atat mai nociv. Pentru ca anormalitatea este, vezi Doamne, transformata in normalitate.
Cum ne putem reveni? Ce ar trebui sa se intample? Atunci cand cei aflati astazi la putere vor fi schimbati, noii veniti au obligatia de a combate acest fenomen prin schimbarea cadrului institutional si legal in care se produc interceptarile. La interceptari nu se poate renunta. Atunci cand ele sunt facute intr-un alt scop decat cel politic, atunci cand ele au o alta motivatie decat distrugerea credibilitatii adversarului, santajarea ori intimidarea acestuia, atunci cand nu se face exces de interceptari, ele sunt absolut normale intr-o lume normala. Prin intermediul interceptarilor, procurorii pot obtine indicii care sa conduca la anihilarea unor retele infractionale. Interceptarile sunt necesare si in chestiuni legate de siguranta nationala ori protectia antitero. Si daca asa stau lucrurile, atunci cum poate fi evitat excesul? Intr-un singur fel. Prin schimbarea legislatiei. Sunt necesare acte normative, care sa stabileasca, cu precizie, conditiile in care o persoana poate fi interceptata, durata respectivei interceptari, amplitudinea supravegherii si modul in care pot fi acestea utilizate. Trebuie pedepsite cu asprime toate faptele care conduc la devoalarea unor interceptari, care nu vizeaza fapta propriu-zisa de incalcare a legii pusa in seama celui urmarit. Iar vinovatii trebuie sanctionati cu promptitudine si in mod exemplar. Altfel, stenogramele se transforma in bumerang, iar legea in nelegiuire. (Sorin Rosca Stanescu – www.sroscas.ro)