Imprejurarile ne iau din nou pe nepregatite. Zi de zi, la frontiera de est a Romaniei, in Ucraina, un conflict major este escaladat si poate oricand degenera fie intr-un razboi civil de proportii, fie intr-o invazie ruseasca. In timp ce NATO cauta solutii diplomatice, Moscova actioneaza ferm, deocamdata provocand si inarmand insurgentii cu tehnica de lupta avansata, deplasata in interiorul Ucrainei de catre trupe regulate, sub asistenta unor militari specializati. Pentru Romania, momentul ales de istorie pentru tot ceea ce se intampla si urmeaza sa se intample in Ucraina este nepotrivit. Statul nostru este slab, iar autoritatile sunt dezorientate. Si lipsite de minimum de unitate. Din aceste motive si multe altele, cred ca ne aflam cu sabia lui Damocles deasupra capului.

Daca razboiul civil din Ucraina se intensifica, este de presupus ca populatia va avea de suferit din ce in ce mai mult. Indiferent ca este vorba de ucraineni, de etnici rusi, de etnici polonezi sau de cei 400.000 de etnici romani. Una dintre consecintele unui razboi intern, mai ales daca se prelugeste pe o perioada mai lunga de timp si cunoaste o curba ascendenta a violentei, este ca paturi semnificative ale populatiei raman fara adapost, sufera de foame, de o lipsa acuta a asistentei medicale si, in final, sunt nevoite sa se refugieze. Unde? Cu certitudine spre vest.

Din aceasta perspectiva, Romania, ca stat aflat la frontiera estica a Uniunii Europene, ca de altfel si Polonia sau Bulgaria, ar putea deveni, pentru refugiati, o tara de destinatie. Mai mult chiar, ni se va cere, intr-o asemenea eventualitate, in mod imperativ, sa primim zeci, poate chiar sute de mii de oameni. Unde? Ce conditii vom fi noi capabili sa le asiguram? Ce se va intampla in cazul unei epidemii, inerente in asemnea situatii? Cata asistenta medicala putem asigura? Care sunt rezervele noastre de hrana si de adapost?

Sunt intrebari usor de pus, dar al caror raspuns este ceva mai complicat. El depinde de o strategie pe care statul roman ar trebui sa o aiba, dar pentru care autoritatile, cuprinse de febra campaniei electorale, nu au transpirat catusi de putin. Daca se va intampla si cand se va intampla, vom fi luati pe nepregatite. Iar cei care vor avea de suferit vor fi cetatenii Romaniei.

Ce ar trebui sa faca si nu fac autoritatile de la Bucuresti? In primul rand, trebuie facut un studiu de impact. Un plan cu mai multe variante, in functie de tot ceea ce s-ar putea intampla, mai putin rau sau mai rau, in Ucraina. Un plan pentru eventualitatea unui razboi civil mai putin intens, de intensitate medie sau de intensitate maxima si care va afecta o populatie de circa 60 de milioane de locuitori, precum si un plan pentru eventualitatea unei invazii rusesti, pentru care, in acest moment, armata ucraineana nu este pregatita sa riposteze in mod corespunzator, dar ar putea fi pregatita, in masura in care va fi dotata de catre Occident cu tehnica de lupta. Vom putea observa, daca s-ar face asemenea scenarii, ca exista un numitor comun al solutiilor pe care le-ar putea utiliza Romania. Diplomatia noastra si nu numai, ci si Guvernul si Institutia prezidentiala ar trebui sa fie extrem de active, pentru a-i convinge pe parteneri nostri europeni ca a inceput o numaratoare inversa si ca este obligatoriu ca, pe teritoriul Romaniei, sa fie dislocat, prin grija statelor din vestul Europei, intregul echipament necesar pentru ca, pe de o parte, sa ne putem securiza si asigura si mai bine frontiera de stat cu Ucraina, iar pe de alta parte sa putem asigura conditiile necesare supravietuirii unor valuri succesive de refugiati, pe care tot statele vestice ne vor cere, protejandu-si propriile interese, sa-i relocam pe teritoriul tarii noastre.

Evident, in paralel, ar trebui sa ne gandim la mijloace speciale de protectie pe care statul roman le-ar putea acorda celor 400.000 de etnici romani care traiesc in Ucraina. In fine, sunt zeci de mii de familii afectate, si vor fi din ce in ce mai afectate, de blocarea micului comert de frontiera, care le asigura supravietuirea. Si aceste familii trebuie sa beneficieze de asistenta statului roman.

Numai ca, in acest timp, asistam la o veritabila incaierare intre institutii fundamentale ale statului, chiar cele care ar trebui sa colaboreze pentru a preveni un impact prea mare sau dezastruos al evenimentelor din Ucraina asupra Romaniei. Asa ca exista riscul major de a ne afla din nou, asa cum s-a mai intamplat in istorie, intre ciocan si nicovala. Intre ciocanul rusesc si nicovala Occidentului. (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews