”Dacă Simion va cîștiga, România riscă să devină următorul avanpost iliberal în interiorul UE, alăturîndu-se Ungariei și Slovaciei(…) Însă adevărul este că etichetele „pro-Europa” și „anti-Europa” sunt doar fațade. Ele ascund faptul că românii resping, de fapt, o clasă politică internă care s-a înfășurat în steagul UE, în timp ce a supervizat ani de stagnare economică, corupție și promisiuni nerespectate. La urma urmei, aproape 90% dintre români susțin alinierea la UE și NATO, conform unui sondaj din acest an” remarcă The Guardian, într-o analiză.

”Ambii candidați prezidențiali sunt, în felul lor, anti-sistem. În timp ce Dan și-a construit cariera luptînd în instanțe împotriva baronilor imobiliari și politicienilor corupți, Simion și-a clădit-o prin indignare televizată și discursuri înflăcărate care au rezonat cu frustrările oamenilor față de elitele politice.

Simion este susținut de Călin Georgescu, un politician nonconformist a cărui victorie surpriză în primul tur al alegerilor prezidențiale din decembrie a fost anulată de Curtea Constituțională a României, în urma acuzațiilor de interferență rusă. Simion a adoptat un ton similar, dar a evitat să ceară în mod deschis ieșirea României din UE sau NATO. Spre deosebire de Georgescu, el a numit Rusia lui Putin o „amenințare” pentru Europa – deși a criticat ajutorul militar pentru Ucraina, reluînd poziția lui Donald Trump privind războiul.

Diaspora românească a reprezentat aproximativ 10% din totalul voturilor în primul tur, iar peste jumătate dintre acești votanți l-au susținut pe Simion. Aceștia sunt români care trăiesc și muncesc în țări precum Spania, Germania, Regatul Unit și Franța, beneficiind direct de libertățile și stabilitatea economică oferite de UE. Este puțin probabil ca acești votanți să respingă „Occidentul” sau UE în sine, ci mai degrabă o clasă politică internă pe care o blamează pentru irosirea oportunităților oferite de apartenența la UE și pentru faptul că au fost nevoiți să își părăsească țara natală.

Cu toate acestea, reputația UE are de suferit odată cu ascensiunea lui Simion. Acest lucru se datorează faptului că țintele sale sunt guvernele românești succesive, pro-europene, dominate de partidele tradiționale, care au promis prosperitate, dar au prezidat deturnarea fondurilor pentru infrastructură, nu au modernizat spitalele și au întîrziat proiectele de autostrăzi promise de mult timp – toate acestea în timp ce banii europeni intrau în țară. În prezent, România înregistrează cel mai ridicat nivel de inflație din UE, combinat cu salarii mici și taxe mari.

La acestea se adaugă restricțiile din timpul pandemiei, considerate pe scară largă ca tentative autoritare de a controla libertățile personale, precum și alinierea guvernului la politica UE privind Ucraina, ceea ce a accentuat aparenta frustrare față de blocul european.

Ascensiunea lui Simion, așadar, este mai puțin despre politici și mai mult despre identitatea națională. Sloganul său de campanie este „Respect”, ceva ce mulți români, inclusiv muncitorii migranți din diasporă, tînjesc să primească.

„România pe care o visezi, România în care vrei să te întorci, o vom construi împreună,” a spus el într-un discurs după victoria din primul tur.

Aceste alegeri vor marca sfîrșitul unei ere. Perioada de tranziție a României de la dictatură la democrație s-a încheiat. Pentru prima dată, atît în alegerile anulate din decembrie, cît și în cele reluate acum, niciunul dintre partidele tradiționale nu a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale”. (Traducere și adaptare B.T.I.)