Într-o zi aproape istorică pentru justiția română, toate structurile de vîrf ale magistraturii – ÎCCJ, CSM, președinții curților de apel și ai tribunalelor, precum și procurorul general – au lansat simultan un atac frontal la adresa proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, promovat de guvernul interimar Bolojan, acuzînd executivul de „demonizarea sistematică a justiției” și de conduite „dictatoriale”.

Acuzațiile centrale: manipulare și deturnare politică

Tonul comunicatelor de azi depășește orice precedent în relația dintre cele trei puteri ale statului. ÎCCJ acuză guvernul că vehiculează „cifre alarmiste” despre datoriile față de sistemul judiciar „într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii și a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar.” Înalta Curte merge mai departe și numește lucrurile pe față: această strategie urmărește „deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației.”
Președinții curților de apel spun că ”sistemul judiciar a fost stigmatizat şi demonizat pentru a masca deficienţe economice şi a distrage atenţia de la adevărata responsabilitate şi problemele reale ale societăţii”. Președinții tribunalelor resping la rîndul lor „strategia asumată fățiș la nivel politic de demonizare continuă a magistraților” și avertizează că „nu mai sunt dispuși să accepte atitudini iresponsabile și umilitoare.”

Ce prevede legea și de ce o resping magistrații

CSM identifică la rîndul său vicii tehnice grave: legea introduce o „diferență salarială tranzitorie” – noțiune ambiguă, fără natură juridică clară și fără impact la pensie – și creează aberații prin care promovarea la o instanță superioară sau avansarea în vechime ar duce la scăderea salariului. Procurorul general Cristina Chiriac avertizează că acest mecanism va bloca activitatea instanțelor superioare, nimeni neavînd stimulent să promoveze, și va agrava criza deja acută de personal din sistem.
În plus, magistrații intrați în profesie după adoptarea legii ar cîștiga cu peste 100% mai puțin față de colegii recrutați cu un an înainte – o discriminare fără precedent în interiorul aceleiași profesii.

Avertismentul care contează: „prin toate mijloacele legale”

Toate cele cinci instituții închid comunicatele cu același angajament ferm: vor acționa „prin toate mijloacele legale și instituționale” pentru a bloca legea. În traducere concretă, aceasta poate însemna: sesizarea CCR înainte de promulgare, refuzul coordonat de a aplica legea dacă este adoptată, suspendarea activității instanțelor prin concedii medicale sau demisii în masă, ori – în scenariul extrem – un conflict juridic constituțional formal între puterea judecătorească și executiv/legislativ, similar celor judecate de CCR în 2014 și 2020.
Dacă magistratura trece de la comunicate la acțiune, România s-ar confrunta cu o criză instituțională fără precedent, în plină negociere a planului de redresare cu Comisia Europeană – un scenariu pe care niciun partid politic nu și-l poate permite să-l ignore. (Bogdan Tiberiu Iacob)