Klaus Iohannis este bășcălit subtil într-un material difuzat azi pe siteul unui think-tank britanic, Emerging Europe, în a cărui conducere se află Mircea Geoană, material intitulat ironic ”Slujbe pentru băieții din Est”, care taxează auto-propunerea președintelui român pentru funcții europene.

”În fotbal, acest lucru este cunoscut sub numele de „vino și ia-mă”. Un jucător nemulțumit la clubul său actual, eventual la final de contract, spune foarte clar (fie într-un interviu, fie în presă) că se simte pregătit pentru o nouă provocare, poate la un club mai mare. În același mod, președintele României, Klaus Iohannis, face de mai mulți ani apeluri de genul „vino și ia-mă”. Ales în 2019 pentru un al doilea mandat, el nu poate candida pentru un al treilea și, la 64 de ani și crezând în mod clar că mai are multe de oferit, caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp.

În diferite etape din trecutul recent, Iohannis a fost prezentat de surse prietenoase din presa românească drept un potențial șef al NATO, președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și președinte al Parlamentului European.

Ultima sa pledoarie „vino și ia-mă” a venit pe 7 februarie, când a declarat că Uniunea Europeană nu ar trebui să repete greșelile din 2019, când funcțiile de top ale blocului (în primul rând președinția Comisiei Europene și președinția Consiliului European) au revenit unor politicieni din Europa de Vest.

Într-adevăr, posturile de conducere din Europa vor fi din nou puse în joc după următoarea rundă de alegeri pentru Parlamentul European, care va avea loc la începutul lunii iunie. Dar cât de corectă este evaluarea președintelui român potrivit căreia Estul este trecut cu vederea?

Deși politicienii din Europa Centrală și de Est (ECE) au ratat într-adevăr cele două posturi de conducere în 2019, aceștia nu sunt lipsiți de reprezentare la cel mai înalt nivel la Bruxelles. Patru dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene provin din regiunea ECE, inclusiv slovacul Maroš Šefčovič, responsabil cu Afacerea verde europeană. Olivér Várhelyi, de naționalitate maghiară, este responsabil de extindere.

Între timp, șefa puternicului Parchet al UE este, ca și Iohannis, o româncă – Laura Codruța Kövesi. (În mod ironic, sub presiunea social-democraților din România, Iohannis a fost forțat să o concedieze pe Kövesi din rolul său de succes enorm ca șefă anticorupție a României în 2019).
(…)Actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, este un alt român (și, conform zvonurilor, ar putea lua în considerare posibilitatea de a candida la președinția României).
Dacă Iohannis nu reușește să își găsească un loc de muncă decent până la sfârșitul anului, când se încheie al doilea mandat, nu va avea prea mult de-a face cu discriminarea față de politicienii din Europa Centrală și de Est” mai scrie siteul. (B.T.I.)