”Ei îi spuneau naționalism, alții îi spuneau extremism. A fost o mișcare modelată de istorie, ascuțită de criză și condusă de viziunea unei Românii libere de influența străină. Dreapta dură – ultranaționalistă, populistă și sceptică față de Europa – cîștigase avînt. Mesajul lor era clar: suveranitatea pe primul loc, tradiția mai presus de progres și nicio interferență din partea Bruxelles-ului sau Washingtonului” se arată într-o interesantă analiză publicată de ziarul The times of Israel și intitulată ”Dreapta dură din România se clatină – Poate Ponta să cîștige dinspre centru-dreapta?”

”Voiau mai puțini imigranți. Granițe mai puternice. O Românie care să stea pe propriile picioare, deși era legată de Uniunea Europeană și NATO. Nu cereau întotdeauna retragerea, dar contestau autoritatea Bruxelles-ului la fiecare pas. Își prezentau lupta ca pe una împotriva unui sistem care a secătuit România de putere, bogăție și identitate. Unii doreau să vadă Moldova reunificată cu România, o viziune a dreptății istorice. Alții avertizau despre corporațiile occidentale, globalismul insidios și presiunea NATO de a cheltui pe războaie care nu erau ale României.

Au votat împotriva legilor care ar fi permis armatei să doboare drone de peste Dunăre, chiar dacă atacurile rusești aterizau prea aproape pentru a fi confortabil. Au vorbit împotriva idealurilor progresiste – împotriva politicilor de estompare a genurilor, împotriva unei Românii liberale.
Au susținut naționalismul economic, respingînd proprietatea străină asupra pămîntului și industriei.

Noul lor erou: Călin Georgescu.

Nimeni nu se aștepta ca Georgescu să cîștige. Sondajele îl ignorau. Analiștii politici îl treceau cu vederea. Apoi, la sfîrșitul lui noiembrie, fața lui a inundat rețelele sociale românești.
Videoclipuri TikTok, postări pe Facebook, reel-uri pe Instagram – milioane de vizualizări peste noapte. Un candidat care pretindea că nu a cheltuit nimic pe campania sa captase cumva atenția țării. S-a prezentat ca un avertizor, un om care vedea prin minciunile elitei, care lupta împotriva unor figuri obscure ce controlau afacerile mondiale. Vorbea despre suveranitate, corupție și rețele nevăzute.
Campania sa, desfășurată în întregime online din senin, a construit o bază de susținători care s-a tradus în suficiente voturi într-un cîmp aglomerat pentru a cîștiga primul tur.
Georgescu a cîștigat primul tur cu 22,9%. A fost un rezultat uluitor. Elena Lasconi, un primar popular cu un apel centrist, a terminat pe locul doi cu 19,17%. Marcel Ciolacu, candidatul partidului de guvernare, a fost în urmă cu 19,15%.
Competiția a intrat în turul doi.

Apoi totul s-a prăbușit.

Cu două zile înainte de votul final, Curtea Constituțională a anulat alegerile, hotărînd că interferența rusească a afectat procesul electoral.
Rapoartele serviciilor de informații descriau o campanie de dezinformare condusă de propagandă generată de inteligența artificială. O mișcare de bază fabricată de Rusia. TikTok-ul a fost inundat cu conținut pro-Georgescu – 85% generat de AI. Interacțiunile cu urmăritorii, comentariile, aprecierile și distribuirile erau 85% false. Dar părea că o națiune se ridicase brusc fascinată de un salvator necunoscut: Georgescu.
O campanie organizată de Moscova, bazată pe înșelăciune, au spus serviciile de informații românești. Moscova a negat.(…)

Cine va umple golul?
După pierderea lui Georgescu, George Simion, liderul AUR, s-a aliat cu Anamaria Gavrila de la Partidul Tinerilor pentru a menține dreapta dură în cursa prezidențială.
Simion și Gavrila au anunțat că amîndoi își vor depune candidaturile.
„Odată ce candidaturile noastre vor fi acceptate definitiv, unul dintre noi se va retrage”, a spus Gavrila într-o declarație comună cu Simion după o întîlnire cu Georgescu. „Trebuie să dăm toate șansele acestei mișcări.”

Apoi a intrat în cursă Victor Ponta, fost prim-ministru, anunțîndu-și candidatura miercuri.
Ponta, fost lider al social-democraților, a gravitat spre dreapta, dar poate atrage încă voturi de la stînga.
El urmărește să le demonstreze românilor că este alternativa acceptabilă la Georgescu, una mai experimentată și rațională.
De cealaltă parte, un adversar probabil este Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului. Dan fusese considerat principalul challenger al lui Georgescu înainte de decizia Curții.
Crin Antonescu, un centrist susținut de coaliția de guvernare a României, este și el în cursă(…)
Umbra trecutului
Deși atrage votanții dreptei dure, Ponta nu este aliniat cu Georgescu pe o chestiune crucială. Nu împărtășește fascinația dreptei dure pentru Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din perioada interbelică și fondator al aripii paramilitare, Garda de Fier.
Codreanu a fost asasinat în 1938. Al său aliat, Ion Antonescu, dictatorul României din timpul războiului, a fost executat în 1946 ca criminal de război.
Georgescu i-a lăudat pe Codreanu și Antonescu, numindu-i „eroi”.
România interzice glorificarea fasciștilor. Interzice saluturile naziste.
Georgescu a stat în fața mulțimii și a ridicat brațul drept. A fost un salut nazist? El a negat.
L-au numit pe Georgescu „căpitanul”, vechiul titlu al lui Codreanu.
Atenuat, dar încă păstrat
După ce Curtea Constituțională a anulat alegerile, atitudinile extreme au atins apogeul. Un val de amenințări. Retorică radicală.
Acum că alegerile merg înainte, dreapta dură a atenuat limbajul, dar răspîndește același mesaj. Minimalizarea Holocaustului. Reabilitarea legionarilor.

Apariția lui Ponta – la stînga dreptei dure, mai aproape de centru, poate fi vocea moderată de dreapta care să cîștige alegerile repetate.
Ponta a condamnat antisemitismul. În timpul mandatului său ca prim-ministru, a subliniat responsabilitatea României în recunoașterea rolului său în Holocaust și a promovat eforturi de combatere a antisemitismului.
Dar Ponta a fost criticat pentru apărarea unui membru al partidului, Dan Șova, care a negat Holocaustul. Cînd Ponta l-a descris pe Șova ca „ignorant, nu antisemit”, a atras reacții negative din partea comunităților evreiești.
În absența apariției unui alt Georgescu – un alt personaj susținut de o inundare condusă de AI – Ponta este bine poziționat.

Dar nu există nicio garanție că, în orele dinaintea alegerilor, așa cum s-a întîmplat cu Georgescu, o sută de milioane de boți care impersonau oameni nu vor livra mesaje de ultim moment către sate, ferme, orașe, cercuri intelectuale, armată, poliție, preoți și figuri din media prin rețelele sociale, fiecare cu un mesaj diferit.
Jucînd algoritmii ca un virtuoz, atingînd fiecare coardă a fricii, speranței și diviziunii.

Modul rusesc.
Se spune că Ponta s-a schimbat, s-a adaptat vremurilor – că dreapta lui nu este autentică. Dar sosirea în feed-ul tău de pe rețelele sociale în ultimele ore înainte de a-ți exprima votul, cu fața unui străin care îți promite exact ce vrei să auzi, fabricată de AI, este neautentică și este motivul pentru care alegerile au fost anulate pentru candidatul Georgescu.

România este o țară a contrastelor – munți și cîmpii, vechi și nou, trecut și prezent, refuzînd să se așeze.
Cine poate aduce România într-un loc de independență și putere fără a uita obligațiile sale față de democrație, istoria și tradițiile sale și locul său în Europa?
Victor Ponta, deplasîndu-se spre dreapta, pare să fie poziționat, în absența interferenței rusești, ca cel mai probabil să reușească”. (Traducere B.T.I.)