Două runde de dezvăluiri promise de Traian Băsescu pentru finalul de mandat se lasă, în mod oarecum enigmatic, așteptate. Prima e raportul cerut conducerilor SRI și SIE privind implicarea nepermisă în campania electorală a celor două servicii, a doua e interviul anunțat în ”Evenimentul zilei” și apoi amînat – probabil o premieră jurnalistică – pentru a doua jumătate a lunii ianuarie. Ambele au toate șansele să contureze plasarea unei veritabile bombe politice sub scaunul succesorului său, cu explozie peste cîteva săptămîni.

Debutul lui Klaus Iohannis ca președinte nu se anunță ușor. Între primele probleme de care se va ciocni frontal se numără desemnarea unor șefi ai celor două mari servicii secrete, SRI și SIE. La SIE nu există director de dinainte de campanie, prin plecarea lui Meleșcanu, iar la SRI, George Maior își va depune mandatul în mîinile noului președinte, care va decide dacă îl păstrează ori îl înlocuiește. Tărăgănarea numirilor va însemna vulnerabilizarea siguranței naționale.

Numai că desemnările respective nu vor fi lesnicioase.
Ba chiar s-ar putea lăsa cu scandal maxim.

Să o luăm metodic.

După cum reamintea zilele trecute și reputatul analist Ion Cristoiu, actualul președinte a acuzat în mai multe rînduri implicarea nepermisă a serviciilor secrete în recenta campanie, a convocat la Cotroceni conducerile SRI și SIE și le-a cerut rapoarte complete asupra faptelor respective.

”Pe 10 septembrie am chemat şefii serviciilor şi le-am spus: nu vă băgaţi în campanie, şi nu au fost doar şefii politici, ci şi şefii operativi. N-au respectat acest lucru, eu sînt preşedinte, eu nu plec de la Palatul Cotroceni lăsînd acest lucru neclarificat şi neatrăgînd atenţia şi politicienilor şi societăţii că legea de funcţionare a serviciilor trebuie modificată şi întărit controlul parlamentar asupra serviciilor.“ declara președintele într-un interviu la Realitatea TV.

De aici, se deschid două posibilități.

Prima: serviciile se fac că plouă, trag de timp pînă la expirarea mandatului băsescian, ori pretind că nu au găsit nimic în sensul reclamat de președinte.

A doua: serviciile se conformează și prezintă actualului președinte un raport care confirmă, mai mult sau mai puțin, acuzațiile președintelui.

În primul caz, Traian Băsescu va deschide, imediat după 21 decembrie, instantaneu, un front de luptă politică împotriva serviciilor, pe care le va acuza de mușamalizarea grosolană a unor fapte vizibile cu ochiul liber. Scandalul implicării serviciilor în campanie va deveni o temă politică majoră pentru noul lider de opoziție și e de așteptat ca ei să i se ralieze și PSD-ul lui Ponta, ca unul care a pierdut – foarte probabil – tocmai pe mîna serviciilor. Pe cale de consecință, în sesiunea din februarie s-ar repune pe tapet problema legilor siguranței, care zac de ani de zile prin fișetele parlamentului. O ”jucărie” numai bună pentru Băsescu.

În al doilea caz, Băsescu îi va lăsa moștenire lui Iohannis rapoartele respective, cu sarcina luării de măsuri dure împotriva celor vinovați.
Or, chiar dacă abuzurile nu ar fi opera serviciilor per ansamblu, ci doar ale unor grupări din interiorul lor, decontul aparține obligatoriu celor care nu au putut gestiona situația, adică celor două conduceri operative, Florian Coldea și Silviu Predoiu, plus directorul George Maior, în cazul SRI. (Directorul CIA, David Petraeus, a demisionat acum doi ani doar pentru că se dovedise că avea o amantă.)

A-l păstra pe Maior la șefia SRI, în aceste condiții, spre exemplu, ar însemna confirmarea oficială că acesta a ”tras” pentru Iohannis în campanie.
Cu două propuneri de directori ai SRI și SIE, Klaus Iohannis va da piept, însă, în debutul sesiunii din februarie, cu majoritatea parlamentară dominată, încă, de PSD și la care s-ar putea ralia, cum spuneam, și PMP-ul lui Băsescu.
Președintele doar propune, de validat pe funcții doar parlamentul o face, prin vot, în cazul SRI și SIE.

Un eșec la asemenea vot ar fi o primă mare lovitură încasată de Iohannis, în debutul mandatului, relevînd fragilitatea sa, ca lider politic; să ne amintim că Băsescu s-a încumetat să înlocuiască șefii de servicii abia la doi ani de la alegeri, în 2006, și cu ajutorul scandalului ”fuga lui Hayssam”. Iohannis, în schimb, e presat de situație.

Pe de altă parte, desemnarea unor șefi de servicii pe gustul majorității ar putea produce oarece deranj în interiorul SRI și SIE, în sensul unor schimbări importante în eșaloanele doi, trei sau patru. Ori, dacă serviciile l-au susținut pe Iohannis e de presupus că au făcut-o tocmai pentru a-și conserva actualul status quo.

Nu în ultimul rînd, dacă Iohannis nu ia măsuri ferme la nivelul celor două servicii pe baza rapoartelor lăsate de Băsescu, actualul președinte va declanșa o ofensivă și împotriva lui, exact ce i-ar trebui pentru a se redefini politic ca o voce autoritară a opoziției. Băsescu are nevoie de un debut în forță în noua lui calitate, la fel cum Iohannis are nevoie de un debut în forță în calitate de nou președinte. Nu e garantat că aceste săbii vor avea loc în aceeași teacă. Amînarea pentru a doua jumătate a lunii ianuarie a interviului din ”Evenimentul zilei” poate reprezenta tocmai asigurarea unei tribune pentru startul atacurilor băsesciene la adresa fie a noului președinte, fie a serviciilor secrete. Oricum ar fi, în avantajul lui, ca proaspăt politician de opoziție. (Bogdan Tiberiu Iacob)