Se întîmplă niscaiva lucruri stranii pe scena politică de puțină vreme încoace, iar un personaj cunoscut mai dintotdeauna pentru discreția lui a început să iasă tot mai des și mai vînos în față. Asta, deși o anume conjuctură mai specială ar recomanda exact contrariul. Colac peste pupăză, respectivul personaj devine țintă a unor lovituri extrem de dure din partea a doi lideri politici de top, deși unul îi este aliat. De ce este el atact tot mai tăios în ultima vreme? Să știe oare Crin și Traian despre Ilie Sîrbu – căci despre el e vorba – ceva ce noi nu știm încă?

Ilie Sîrbu e un lider cu mare greutate al PSD, chiar și fără sprijinul ginerelui său Victor Ponta. Membru marcant al grupului de la Cluj, care a avut un rol major în alegerea liderilor PSD după 2004, a deținut posturi guvernamentale, parlamentare și de partid de prim rang; cu toate acestea, a ales o poziție mai degrabă de sforar decît de primadonă. Luminii reflectoarelor i-a preferat statutul de păpușar, poziție din care a negociat ani de zile cu Traian Băsescu, în secret, diverse acțiuni majore, inclusiv celebra alianță la guvernare de după 2008.

Sîrbu nu s-a ”spart în figuri” exagerat nici după ce ginerele său a ajuns liderul PSD și nici după ce acesta a preluat frîiele guvernului.

În această toamnă, însă, lucrurile s-au schimbat brusc.

Ilie Sîrbu a devenit, netam-nesam, vîrful de lance pesedist contra liberalilor, a lui Crin Antonescu, dar și a lui Traian Băsescu, partenerul său de sforării de odinioară.

Blajinul bănățean devine pe zi ce trece un ”bruzli” autohton, care împarte pumni și picioare în toate direcțiile. Pe liberali îi pocnește cu teoria că PSD e singurul partid care poate da președintele de unul singur, pe Antonescu îl face praf sistematic, afirmînd că se crede deja un supra-președinte dar, în fapt, nu are nicio noimă etc. ”E un alt Băsescu” zice Sîrbu. „Ciolanul e bun, stăm la guvernare, ne place să avem de toate, dar când e vorba de guvern şi de şeful guvernului, atunci haideţi să-i omorâm, să ne distanţăm de ei” mai spune el, apărîndu-și, vajnic, ginerele.
Atacurile vin pe bandă rulantă, iar adversarii nu stau nici ei cu mîinile în sîn. Puiu Hașotti amintește într-o declarație recentă cine e Sîrbu și ce rol juca pe lîngă Cotroceni cu ani în urmă, Antonescu îl lovește și el cum poate și chiar îl provoacă să preia șefia comisiei ”Nana” contra lui Băsescu.
Și mai interesant, Băsescu declanșează recent un atac atît de devastator și de murdar la adresa lui Sîrbu – cu referire la absența unui testicul – încît pînă și fanii cotroceniști sunt oripilați.
Mai ales că Băsescu e cunoscut drept unul care alege mai mereu să-și umilească adversarii prin minimalizarea lor, evitînd, deci, atacul direct (vezi cazul mai vechi cu ”Porumbacul” Crin), atac care îi ridică, de fapt, în planul imaginii.

De departe cea mai ciudată, mai de neînțeles declarație e cea de vineri, a lui Crin Antonescu, potrivit căreia Ilie Sîrbu ar fi un candidat prezidențial redutabil.
„În cazul în care USL nu va mai exista și am/aș fi într-o bătălie cu Ilie Sârbu, presupun că ar fi una civilizată. Eu nu m-aș referi la vânătorile domnului Sârbu și domnul Sârbu nu m-ar declara dement. Îmi pare puțin probabil, dar dacă vom ajunge, ceea ce sper să nu se întâmple să nu mai avem USL, să avem un candidat PNL versus unul PSD, domnul Ilie Sârbu nu e mai puțin redutabil decât alți candidați PSD”, a spus Antonescu, vineri, la Realitatea TV.

Nimeni, însă, nu a vorbit pînă acum, nici măcar pe la colțuri, de potențialul candidat prezidențial Ilie Sîrbu. Iar în pragul unui an electoral, tendința naturală a liderilor este de reducere pe cît se poate a listei candidaților considerați cu șanse, nu de umflare a ei.

Sîrbu nici măcar nu apare în sondaje, precum alt neprezidențial (oficial), Isărescu.
De ce să dea Crin, brusc, un asemenea mesaj?
Cumva, liderul PNL știe ceva ce noi, civilii de rînd nu știm?
Ceva ce știe și Traian Băsescu?

Anume că Victor Ponta, complet dezinteresat de președinție în acest moment – după mult prea multe surse de încredere – l-ar pregăti în secret pe Sîrbu drept candidat pentru ceea ce ar putea deveni cea mai solidă falangă a puterii de după revoluție, adică socrul președinte-ginerele premier-fiica europarlamentar?
O falangă care să nu îl includă, bunăoară, pe Liviu Dragnea, cel care visează cu ochii deschişi la un rol mai mare în politică? Și care să îi asigure lui Ponta renominalizarea la Victoria după alegerile din 2016?

Dacă ne gîndim că Sîrbu are sprijinul pesediștilor transilvăneni, inclusiv grupul de la Cluj care îl include pe George Maior, dar și pe versatul Virgil Ardelean, că are relații strînse cu gruparea Gabriel Oprea, că a fost coleg de facultate cu Patriarhul Daniel, el însuși fiind teolog, dar și agricultor de top, două calități importante în ochii multor români, parcă nu mai pare o trăsnaie ipoteza de mai sus. La naiba cu nepotismul în politică, ce, polonezii nu au avut falanga președinte-premier frați gemeni?
Posibil să fie doar un scenariu. Dar unul de urmărit cu atenție, cel puțin în perioada care urmează. (Bogdan Tiberiu Iacob)