Sunt trei situaţii total diferite care îl obligă pe preşedintele Klaus Iohannis, în exercitarea atribuţiilor sale vizând siguranţa naţională şi medierea între puterile statului, să acţioneze. Cele trei provocări sunt quasi-simultane. Ele vizează independenţa justiţiei, condiţiile infernale din penitenciarele României şi respectarea legii privind bugetul învăţământului. Desigur, ordinea este aleatorie. Şeful statului poate atacă aceste teme, în ce cronologie doreşte. Dar are obligaţia să o facă!
Să începem cu învăţământul. Prin lege, de la buget trebuie alocate 6% din PIB. An de an, sub preşedinţia lui Traian Băsescu, care, culmea, se împăunase şi cu o aşa-zisă strategie pentru învăţământul românesc, legea a fost încălcată. În învăţământ s-au pompat de câteva ori mai puţini bani decât scria în lege. În mod normal, cei responsabili ar trebui să fie supuşi, din această perspectivă, unei anchete, unei judecăţi corecte şi unei sancţiuni penale. Şi în primul an de preşedinţie a lui Klaus Iohannis s-a întâmplat la fel. Dar a existat o scuză. Absenţa unui Guvern cu care şeful statului să poată colabora. Acum există un asemenea Guvern. Şi este chiar momentul în care se definitivează Legea bugetului. Dar Dacian Cioloş a pornit şi el cu stângul. Şi actualul Executiv, tehnocrat cum I se spune, se duce, în raport cu Legea Învăţământului, la genunchiul broaştei. Cât încă nu este prea târziu, preşedintele trebuie să acţioneze.
O a doua provocare, plana de mult deasupra Palatului Cotroceni, dar acum a căzut ca o ghiulea. Ea se referă la o temă intens şi nervos dezbătută de opinia publică internă şi externă. Încălecarea justiţiei de către serviciile secrete. Cu referire, în special, la SRI. A existat o afirmaţie nesancţionată de nimeni a unui oficial SRI privind aşa-numitul “câmp tactic” al serviciului secret în teritoriul justiţiei, prelungit până la soluţionarea cazurilor. A existat, în acest sens, reacţii dure din partea magistraţilor şi sesizări oficiale, începând chiar cu CSM. Recent, au reacţionat şi magistraţii europeni prin cea mai importantă organizaţie a lor. Iar, ieri, preşedinţia a primit o solicitarea oficială din partea Uniunii Naţională a Judecătorilor din România prin care se solicita să răspundă urgent şi să stabilească cât de profund este lezată independenţa justiţiei de către Serviciul Român de Informaţii.
În fine, a treia provocare, este şi ea tot de ultimă oră. Avocatul Poporului a făcut o anchetă fără precedent în România. O investigaţie desfăşurată în toate penitenciarele. Constatările sunt pe cât de uluitoare, pe atât de revoltătoare. În esenţă, locurile de prevenţie au devenit spaţii de tortură pentru mii şi mii de oameni. Unde se moare cu zile. Domnul Victor Ciorbea a prezentat acest raport tuturor autorităţilor din România şi, în primul rând, celei prezidenţiale, ambasadelor UE, Ambasadei Statelor Unite şi, desigur, organizaţiilor internaţionale care acţionează în acest domeniu. Intervenţia statului este urgentă. Dar, dată fiind situaţia explozivă, ea trebuie solicitată şi mediată de la Palatul Cotroceni.
Este interesant de văzut cum va reacţiona preşedintele Klaus Iohannis în faţa acestor provocări. Şi, până la urmă, cât timp va mai accepta el, împreună cu domnul Eduard Hellvig să rămână prizonierul SRI? Sau ca statul român să fie umilit prin încălcarea repetată a Legii Învăţământului? Sau ca România să fie pusă la zid pentru încălcarea flagrantă a drepturilor omului? (Sorin Roșca Stănescu)