Mișcări ciudate în România ale șefei EPPO, venită într-un periplu jumătate oficial, jumătate concediu de odihnă, garnisit cu prezența în locuri oarecum neașteptate, în ținute la fel de neașteptate și cu turneu prin universități în care a vorbit despre alte lucruri decît te-ai fi așteptat de la funcția sa. Cu o mediatizare mai mult decît subțire, alt lucru de mirare, dar și cu priză extrem de scăzută la public, semn rău pentru potențiala candidată la Cotroceni.

După ce am văzut în week-end o Laura Kovesi cu ceva kilograme date jos și în ie țărănească, la o capelă ortodoxă din Cluj, ieri a venit rîndul unui interviu pentru Euronews și azi al unei întîlniri cu studenții la Drept din București. Un interviu care, preluat de un simpatizant tradițional al șefei EPPO, ziare.com, nu intră nici măcar în top 10 al celor mai citite articole.

În interviu, Kovesi a părut foarte atentă să nu scape ceva replici care să-i trădeze eventuale intenții de intrare în politică, dar a reușit să ofere, totuși, o surpriză de proporții, spunînd că România nu e cîtuși de puțin oaia neagră a Europei în materie de corupție:

”Cred că este o percepție greșită. Am auzit de multe ori că unii consideră că România este printre cele mai corupte țări ale UE. Nu este așa! Faptul că sunt cazuri de corupție pe care le investigăm nu înseamnă că România este un stat corupt sau este mai corupt decât alte state” a spus ea.

Interesant. Ani de-a rîndul ni s-a transmis că economia merge prost, că nu intrăm în Schengen, că nu primim vize americane, că nu avem stat de drept per ansamblu etc pentru că suntem campionii corupției.
Acum, fosta șefa a DNA, de la care te-ai fi așteptat mai degrabă să deplîngă încetinirea motoarelor anti-corupției, ne spune că nici vorbă să fie așa. Lăsînd impresia că suntem chiar OK.
Și am mai aflat de la șefa EPPO că vizita sa în România are două componente: două zile a fost în concediu de odihnă, cu deplasarea la Cluj, după care a intrat în activități oficiale.

Ieri, se prefigura un mare succes de public, conform unor surse peste 700 de studenți înscriindu-se pentru participare, la facultatea de Drept. Doar că au făcut-o pentru a obține o zi liberă de cursuri, astfel că azi, doar ceva mai mult de 200 au venit efectiv și a fost nevoie de un ”import” de elevi de la un liceu bucureștean pentru a mai umple niște scaune. Imagini intrate în posesia noastră pe care, din anumite rațiuni, nu le putem difuza, arată o sală pe jumătate goală (nivelul de sus este complet gol), în rest o droaie de locuri goale. Surse prezente la întrevedere ne-au vorbit despre o apatie cvasi-totală din partea studenților, care abia așteptau ”să sune clopoțelul”.

În mod foarte ciudat am aflat că presa nu a avut acces, dar ”Libertatea” a insistat și a reușit să fie prezentă și să relateze despre eveniment.
De ce a lipsit presa în condițiile în care activitatea dintotdeauna a Laurei Kovesi a avut o componentă mediatică de prim rang?
Mister.

La întîlnirea cu studenții, Kovesi a avut un alt tip de mesaje decît te-ai fi așteptat. Fiind vorba de șeful Parchetului European, față în față cu tinerii viitori procurori, accentul ar fi fost de așteptat să cadă pe munca de investigator, cu ceva dezvăluiri de culise șamd.

În loc de asta, Kovesi a ales să dea alte mesaje. Unele specifice mai degrabă retoricii naționalist-suveraniste din ultima vreme, regăsite la potențiali candidați precum Geoană, Hellvig, Andrei Marga etc. Nu foarte tăioase – lesa de magistrat fiind chiar mai scurtă decît cea a nr.2 în NATO – , dar nici de lepădat.

Kovesi a abordat astfel, indirect, tema prostrocrației des invocate de Marga, afirmînd că România ar trebui să învețe să-și descopere și să-și respecte valorile autentice, dînd exemple concrete de medici ori profesori de elită. ”Faceți-vă timp pentru a recunoaște eroii de zi cu zi” a spus Kovesi. ”Sunt atât de mulți oameni remarcabili în viața noastră. Dacă privim cu atenție putem găsi foarte multă inspirație”.

Kovesi a deplîns, totodată, faptul că în România condițiile de viață ”sunt departe la fel de bune pe cât ar putea și ar trebui să fie. Nu avem încă moneda euro, nu suntem în Schengen, nu avem încă peste tot drumuri modernizate, trotuare noi, nu avem în orașe piste pentru biciclete, mijloace de transport accesibile atât pentru doritori, cât și pentru persoanele cu handicap. Inegalitățile sociale există, viața nu e ușoară, avem o mulțime de griji. Regulile sunt încă prea des încălcate, există înșelăciune, există risipă și chiar absurd în viața noastră de români europeni. Iar lista de nemulțumiri ar putea fi nesfârșită”.

”A fi european nu înseamnă a fi slab. Când spun că ar trebui să avem mai multă încredere în noi înșine este pentru că există suficiente dovezi că suntem capabili să îmbunătățim condițiile de viață din România. Nu este suficient să ne ridicăm capul din când în când, ci trebuie să-l ținem mereu sus. Asta înseamnă să trăiești cu demnitate. Și nici nu este chiar așa de greu.” a mai spus șefa EPPO, amintind de mesajele tot mai larg difuzate conform cărora românii ar trebui să învețe să se impună mai curajos la nivelul politicii externe.

Foarte interesant, Libertatea scrie că Laura Kovesi are programate mai multe întîlniri cu studenții din diverse centre universitare. De ce nu s-au dat mai pe larg informații despre derularea acestui veritabil turneu, de ce refuzul de permite accesul presei, de ce prezența la biserică în strai țărănesc, elemente clar suveranist-naționaliste?

Un răspuns ar fi că avem de a face nu cu un turneu electoral propriu-zis, ci doar cu unul de calibrare. Kovesi e introdusă fără tam-tam, subtil, în pielea politicianului, fiind scoasă în fața unui public – deocamdată – restrîns, pentru a se analiza ulterior feed-backul și a se acționa în baza acestuia.

La cum au mers lucrurile pînă acum, nu prea are motive de entuziasm. (Bogdan Tiberiu Iacob)

DISCURSUL INTEGRAL AL LAUREI KOVESI:

Doamnelor și domnilor, dragi prieteni

Mă bucur foarte mult că astăzi, de ziua Europei mă pot adresa dumneavoastră.
Eu fac parte dintr-o generație care a dorit România integrată în Uniunea Europeană și am avut șansa să vedem această dorință realizată.
Evident, sunt mândră de cum au evoluat lucrurile în România de când am devenit membri ai Uniunii Europene.
De asemenea, cred că este un moment foarte potrivit să avem această conversație. Este război la granița noastră și toți înțelegem mai bine decât înainte, când poate credeam că pacea, prosperitatea și libertatea sunt un lucru dat, ceva de la sine înțeles, că păstrarea a ceea ce am realizat presupune să facem sacrificii și să ne asumăm responsabilități.

Dar nu vă îngrijorați: Nu am venit aici să dau lecții. Am venit să vă împărtășesc din experiența mea de procuror, de reprezentant al unui organism al Uniunii Europene și în calitate de cetățean al Uniunii Europene din România.
În această calitate, dați-mi voie să vă împărtășesc câteva reflecții generale.
Eforturile, sacrificiile și alegerile făcute de predecesorii noștri au determinat viața voastră de acum. Acum sunteți chemați să faceți propriile alegeri, iar acestea vor modela Europa.
Este rândul vostru. Ce ați dori să realizați?
Întrebarea nu este ușoară, recunosc, și nici nu pretind că sunt atât de înțeleaptă încât să-mi permit să vă dau sfaturi.

Dar sunt optimistă. În primul rând, prin temperament, dar, mai ales, prin experiență.
În ultimii 30 de ani, am cunoscut profund țara noastră. Am văzut cum a tras adânc aer în piept și cum a refăcut legăturile umane, culturale și economice care au fost distruse în timpul comunismului. Am văzut cum România s-a transformat într-o țară europeană, pentru că noi, oamenii ei ne-am dorit asta. Iar eu am văzut această transformare mai ales din perspectiva justiției.
De când am fost numită în funcția de procuror-șef european, pot să fac și comparații. De exemplu, ne-am obișnuit să considerăm că România este încă una dintre țările cele mai corupte din Europa. Un asemenea clasament nu are niciun sens. Trebuie să privim dincolo de aparențe și de statistici.
Din punctul meu de vedere, noi, cei din România ne facem mai puține iluzii. Sunt convinsă că ne-am asumat o parte din trecutul nostru și că am identificat corect unele greșeli.
Confruntați cu realitatea, noi nu am negat-o, ci am acționat în consecință. Acest lucru nu este valabil peste tot în Europa. În alte țări poate corupția este mai puțin investigată, dar nu înseamnă că este mai puțină corupție.
Credeți-mă, avem multe motive să fim mândri de calea pe care am parcurs-o, chiar dacă a fost grea, plină de obstacole și momente de deznădejde.
Ar trebui să avem mai multă încredere în noi înșine.

Asta nu înseamnă că independența judecătorilor noștri sau eficiența procurorilor noștri sunt de la sine înțelese și nici că sunt suficiente pentru a eradica o dată pentru totdeauna corupția. Tot timpul, tentația de a încălca statul de drept va exista pentru unii oameni. Întotdeauna vor exista provocări și lupte.

Lupta împotriva corupției nu va fi câștigată cu o condamnare definitivă spectaculoasă și nici nu trebuie dusă doar de procurori și judecători.
Este o luptă continuă. Deci nu este vorba doar de instrumente.
Este vorba despre curaj, determinare și voință.
Cât de mult reușim în acest efort spune multe despre tipul de societate pe care îl formăm. Sunt convinsă că noi, cei care ne dorim o țară curată, suntem mulți. Mult mai mult decât cei corupți. Asta înseamnă că fiecare dintre noi, ca cetățean, avem o mare responsabilitate. Și dacă fiecare dintre noi și-ar face datoria corect, va face diferența. Să nu ne plângem, ci să luptăm.
A fi european nu înseamnă a fi slab!
A fi democratic, iubitor de pace, nu înseamnă a fi slab!
Când spun că ar trebui să avem mai multă încredere în noi înșine, este pentru că există suficiente dovezi că suntem capabili să îmbunătățim condițiile de viață din România.
Noi am făcut-o pentru noi și nu pentru a răspunde așteptărilor altcuiva.
Am făcut-o din convingere și în mod liber.
Într-o democrație contează intenția, atitudinea fiecăruia dintre noi.
Pentru a nu renunța la ambițiile noastre.
Pentru a nu ajunge să considerăm plecarea din țară ca orizont dezirabil.
Pentru a nu ne compromite prin corupție, clientelism și nepotism.
Nu este suficient să ne ridicăm capul din când în când, ci trebuie să-l ținem mereu sus. Asta înseamnă să trăiești cu demnitate. Și nici nu este chiar așa de greu.
Gândiți-vă doar cât de greu trebuie să fi fost pentru Elisa Zamfirescu să se angajeze în România ca prima noastră femeie inginer, cu puțin timp înainte de izbucnirea Primului Război Mondial. I s-a refuzat accesul la Universitatea Politehnică din România, dar a reușit să absolve la Berlin.
O onorăm ca pe un pionier.
Dar nu ești niciodată un pionier doar datorită muncii și talentului tău. Fiecare individ cu un destin extraordinar a întâlnit prieteni deschiși la minte, generoși și binevoitori pe care istoria nu și-amintește neapărat.
Deci, hai să ne uităm în jur. Sunt atât de mulți oameni remarcabili în viața noastră.
Dacă privim în jurul nostru cu mai multă atenție, putem găsi multă inspirație!
Ați auzit de Bogdan Enescu? Un profesor fabulos, triplu medaliat la Olimpiadele Internaționale de Matematică. Locuiește și lucrează în Buzău, continuând să educe copiii din țară, dar uneori și pe cei din Statele Unite.
Ați auzit de doamna doctor Sidonia Susanu de la Iași? În decembrie 2022, după 20 de ore de operație, ea și echipa ei i-au redat unei tinere șansa de a-și folosi brațele, care i-au fost retezate într-un accident rutier cumplit.

Uitați-vă bine, priviți în jurul dumneavoastră. Faceți-vă timp pentru a recunoaște eroii din viața de zi cu zi. Sunt părinții dumneavoastră, prietenii, vecinii, cunoștințele, concetățenii.
De aceea, indiferent de povestea dumneavoastră sau de locul din România în care vă aflați, sunt convinsă că nu au existat niciodată condiții mai favorabile pentru realizarea potențialului dumneavoastră ca cele din ziua de azi, 9 mai 2023.
Sunteți generația care a crescut în România care face parte din Uniunea Europeană.
Desigur, condițiile de viață din România sunt departe de a fi la fel de bune pe cât ar putea și ar trebui să fie. Nu avem încă moneda euro, nu suntem nici în spațiul Schengen. Nu avem încă peste tot drumuri modernizate, trotuare noi, orașe renovate cu piste pentru biciclete și mijloace de transport public accesibile atât pentru cărucioare, cât și pentru persoane cu handicap. Inegalitățile sociale există, viața nu este ușoară, avem o mulțime de griji. Regulile sunt încă prea des încălcate, există înșelăciune, risipă și chiar absurd, în viața noastră de români europeni.
Lista de nemulțumiri ar putea fi nesfârșită.
Însă cele din urmă, dragi prieteni, să fim totuși sinceri: de cine depinde totul?
De noi. Și de voi. De acum, din ce în ce mai mult de voi!

Dragi prieteni,
Vă invit să continuați. Să nu lăsați să se stingă flacăra binelui, a dreptății, a adevărului și a frumosului.
Este o muncă de zi cu zi, un efort necesar pe care trebuie să-l depunem împreună. Este comunitatea noastră ca oameni, ca români, să purtăm această responsabilitate, ceva ce nicio inteligență artificială nu va putea face vreodată.
Aveți în fața dumneavoastră provocări extraordinare.
Pentru generația mea, cred că a fost, în esență, o chestiune de curaj și de hotărâre. Ne-am propus să aducem România într-un cadru care să vă ofere cele mai bune șanse de a trăi în siguranță și de a prospera. Asta a însemnat pentru noi integrarea europeană!
Prin urmare, pentru a celebra Ziua Europei, vă doresc să vă inspirați din aceste trei maxime pentru a avea încrederea de a vă împlini destinul.
În primul rând, nu renunțați niciodată. Indiferent dacă este din cauza uzurii sau a lipsei de voință, a epuizării sau a fricii de izolare, resemnarea nu face posibilă realizarea de progrese.
În al doilea rând, nu capitulați niciodată. Fie că este din realism sau din lașitate, nu există onoare în capitulare.
În al treilea rând, nu încetați niciodată să credeți în voi. Indiferent dacă este din cauza dezamăgirii sau a îndoielii, nu există o viață demnă fără pasiune.
Acestea sunt lucrurile pe care aș dori să le rețineți după întâlnirea noastră de astăzi: oricare ar fi eforturile, sacrificiile și alegerile voastre, le veți face într-un mediu favorabil. Protejați-l, faceți-l să crească și să evolueze!
Aceasta este Europa, iar Europa vă aparține!