Elena Udrea aruncă o veritabilă bombă pe piață, care ar putea da peste cap întreaga listă a numelor vehiculate pînă acum drept potențiale succesoare ale lui Băsescu la Cotroceni.

Într-un interviu acordat siteului bursa.ro, Udrea atacă pe două direcții, ambele extrem de interesante: pe de-o parte, ea ține să spulbere ideea ”Morar candidat”, lansată chiar de președinte, nu demult. ”Eu cred că Daniel Morar este un procuror excelent, a făcut o treabă foarte bună la Parchetul General şi la DNA, fiind un adevărat erou al luptei împotriva corupţiei. Nu cred, însă, că se pune problema unei candidaturi a domniei sale la preşedinţie(…) Profesioniştii trebuie să rămână în câmpul lor de muncă, iar contribuţia majoră a lui Daniel Morar trebuie să fie către independenţa Justiţiei. Presiunea care se generează asupra domniei sale nu este neapărat de bun augur” afirmă Udrea, tranșant, precizînd, totodată, că, la momentul prezentării lui Morar drept potențial candidat, ”Traian Băsescu a răspuns unei întrebări care l-a luat prin surprindere”.

Pe de altă parte, Udrea face, ea însăși, și încă destul de autoritar, portretul-robot – atenție! – nu al candidatului ideal, ci chiar al viitorului președinte:

”Viitorul şef al statului trebuie să fie un om tânăr, care nu a trăit în comunism, care a învăţat şi s-a dezvoltat în România de după 1990. Viitorul preşedinte trebuie să fie un om curajos şi integru, care să fi construit ceva în viaţa lui, să fi lăsat ceva în urma sa. Urmaşul lui Traian Băsescu trebuie să fie un garant al funcţionării independente a Justiţiei şi un susţinător al statului de drept. Trebuie să fie un om care nu a făcut niciodată compromisuri cu adversarii politici, cu mogulii de presă şi care a avut curajul bătăliei politice pentru apărarea principiilor şi valorilor în care crede. Nu contează dacă este bogat sau mai puţin înstărit, dacă are Mercedes sau Dacie, important este să fi făcut banii cinstit şi să nu fi obţinut averea în timpul exercitării activităţii politice”.

Atrage atenția, din start, formularea incendiară ”care nu a trăit în comunism”.

Legea nu permite candidaturi ale unor persoane născute mai tîrziu de noiembrie 1979; unde să fi trăit, atunci, ultimul deceniu de comunism viitorul președinte?

În altă țară, de unde să fi revenit după revoluție? Nu e imposibil.

Sigur e, însă, că această trăsătură, la pachet cu necesitatea de a fi făcut studiile după revoluție, îi exclude pe mai toți candidații dreptei vehiculați pînă acum: Emil Boc, stîlp al UASCR, Ioan Rus, care nu prea mai e tînăr, Mihai Răzvan Ungureanu, alt mic politruc comunist, Mugur Isărescu, Crin Antonescu, George Maior, Cristian Diaconescu, Cătălin Predoiu, care fie nu mai sunt la prima tinerețe, fie au studiat în comunism…

Dacă facem abstracție de povestea cu trăitul în comunism, însă, observăm că portretul-robot i se potrivește de minune (inclusiv Mercedesul) chiar celei care îl prezintă public.

Să fi recurs Udrea la ceea ce ar putea trece drept o metaforă ca să dea puțină culoare respectivului portret, ori există, undeva, vreun candidat misterios, care îndeplinește toate condițiile în cauză și urmează să fie înfățișat marelui public la momentul considerat oportun?

Nu ne rămîne decît să așteptăm derularea evenimentelor pentru a afla răspunsul la întrebare. (Bogdan Tiberiu Iacob)