Nu numai eu, ci și alți analiști ai scenei politice am prognozat faptul că cine pierde din această bătălie a Guvernului paralel se va transforma, inevitabil, într-un cadavru politic. Cum era firesc, alternativele erau Sorin Grindeanu sau Liviu Dragnea. Dacă automotiunea de cenzură ar fi eșuat, Liviu Dragndea ar fi fost transformat literalmente într-un cadavru politic. În ipoteza înfrângerii lui Grindeanu, acesta urma să fie scos din arena cu picioarele în față. Așa este de altfel și firesc în politică atunci când există un război major. Prea puțin s-a scris, însă, despre un alt prezumtiv câștigător. Sau un alt prezumtiv cadavru politic. Victor Ponta.
Este prea puțin important, din perspectiva acestei analize, motivul real și principal care l-a determinat pe Victor Ponta să se baricadeze, împreună cu Sorin Grindeanu, în clădirea Guvernului. Să își suflece mânecile și să transpire pentru crearea unui Guvern paralel. Unii pun această decizie majoră în cariera lui politică pe seama nenumăratelor frustrări legate de raporturile sale cu Liviu Dragnea. Sau de pierderea funcție de prim-ministru și a președinției partidului. Alții consideră că Victor Ponta nu este decât o dronă. Care, răspunzând comenzii pe unitate, a acționat în sensul substituirii instituțiilor democratice ale statului de către instituțiile de forță. Nu este exclus ca ambele motive să se fi însumat. Pentru demonstrația pe care o fac acum, este aproape irelevant.
Dacă Sorin Grindeanu ar fi reușit să rămână premier printr-un vot al Parlamentului sau, la limită, prin forțarea în exces a Constituției de către președintele Klaus Iohannis, Liviu Dragnea ar fi fost pe făraș. Așa cum stau însă lucrurile astăzi, când și președintele s-a dovedit extrem de prudent și, în orice caz, reticent în raport cu prezența, în Palatul Victoria, a lui Victor Ponta, deznodământul este cât se poate de clar. Sorin Grindeanu, cel puțin cât Dragnea va fi președintele PSD, și-a pierdut orice poziție și orice calitate în acest partid. Și, firește, urmează Victor Ponta.
Destinul politic al lui Victor Ponta este tragic și comic în același timp. La o vârstă la care alții nici nu visau să facă politică la vârf în România, Victor Ponta a ajuns președintele celui mai mare partid, copreședinte al celei mai mari alinate existente vreodată în România – cu rol chiar conducător -, premier al acestui stat și a avut șanse reale de a câștiga și președinția României. Apoi, a fost debusolat de pierderea competiției pentru Palatul Cotroceni. Un lider politic cu o solidă coloană vertebrală și normal la cap nu se topește precum un cub de gheață după ce a fost învins într-o competiție. Fie ea și prezidențială. Victor Ponta era suficient de tânăr pentru a avea toate motivele să spere că, peste 5 sau peste 10 ani, putea încerca, cu succes, a doua oară să devină președintele României. În definitiv, până și Ion Iliescu a pierdut în fața lui Emil Constantinescu pentru că, ulterior, să recâștige președinția.
Ei bine, în cazul lui Victor Ponta, lucrurile au funcționat altfel. Nefiind de fapt un lider politic suficient de bine structurat, un luptător suficient de bine antrenat, el a cedat psihic după prima înfrângere majoră. Și a cedat, rând pe rând, pe toate planurile. Nici asta nu ar fi contat prea mult. Avea răgazul necesar să revină, treptat sau într-o bună zi, în prim-planul politicii, în calitate de primă vioară.
Nu s-a întâmplat așa. Victor Ponta s-a grăbit. A riscat enorm. S-a precipitat crezând că l-a prins pe Dumnezeu de picior, agățându-se de Sorin Grindeanu. Și-a imaginat că, zburând în siajul acestuia și susținut fiind, în mod discret, dar serios, de către servicii, va putea reveni în forță. Împușcând doi iepuri dintr-o lovitură. Dându-i o lovitură mortală lui Liviu Dragnea și eliberând pentru sine poziția de președinte al partidului. Și croindu-și astfel un nou drum pentru viitoarea campanie prezidențială. A calculat greșit. Nu a ținut seama de aprehensiunile lui Klaus Iohannis în ceea ce privește persoana sa. Nici măcar de faptul că sistemul nu mai are suficientă încredere în el. A ignorat, în mod vădit, și întreaga conjunctură politică care făcea cu totul și cu totul improbabil succesul acestui demers nebunesc de construcție a Guvernului paralel. Acum, când proiectul a eșuat în cea mai mare parte și când șansele sunt minime ca Iohannis să participe în continuare la aventura politică numită Sorin Grindeanu, zilele lui Victor Ponta sunt cu adevărat numărate. În plan politic. El va părăsi inevitabil corabia. Probabil că va fi aruncat peste bord. Și ceea ce este încă mai grav este că va purta de acum încolo, întotdeauna, stigmatul trădării. Nu poți să revii niciodată în fruntea unui partid după ce ai încercat să îl înșeli și ai pierdut atât de rușinos. (Sorin Roșca Stănescu)