CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Un mister: de ce statul roman incurajeaza pasiv consumul de droguri?

0 comentarii / 1655 vizualizări / 23 aprilie 2010

Titlul poate părea hazardat, dar cînd afli că, într-o țară aflată în prima linie a riscului în ce privește consumul de droguri, guvernul nu alocă un singur leu pentru programele de combatere a traficului de droguri, atunci el devine perfect justificat.

Guvernanții români au un comportament atipic, cel puțin suspect, atunci cînd e vorba de chestiunea drogurilor. Deși suntem țară de risc maxim, plasată la porțile Orientului, de unde vin mari cantități de droguri spre Europa și SUA, deși statisticile arată că, de la an la an fenomenul ia amploare, la noi, nimeni nu pare decis să miște un deget. Dimpotrivă, apar mișcări surpriză: Agenția Națională Antidrog este castrată mai rău ca biata ANI, fără nicio explicație plauzibilă, fiica președintelui se pronunță public pentru legalizarea consumului de droguri, intoxicînd opinia publică, cu informația că ”așa e și în universitățile americane”, iar o ditamai comisia prezidențială face recomandări similare. În plus, se dezvoltă peste noapte, exploziv, comerțul cu produse așa-zis etnobotanice, mai rele decît drogurile grele, spun mulți specialiști, și nimeni nu înțelege cine și cum tolerează acest nou mega-business.

Dacă ar fi vorba de o situație nouă cu care se confruntă autoritățile de la noi ar mai exista o scuză. Dar, și acum fix un deceniu situația era la fel. La nivelul anilor 1999-2000, consumul de droguri în România era un fenomen ale cărui dimensiuni reale se pare că nu le cunoaștea nimeni, și nici una dintre instițiile statului nu se putea lăuda că a deținut vreodată o statistică, fie și aproximativă, a celor care apelează, permanent sau ocazional, la substanțe halucinogene. În iulie 1999 Executivul a luat decizia înființării Comitetului Interminsterial de Luptă împotriva Dorgurilor, dar, un an mai tîrziu dimensiunea reală a fenomenului rămînea, încă, o taină. O serie de instituții precum Ministerul de Interne, cel al Justiției, al Afacerilor Externe, Apărării Naționale, al Finanțelor, al Sănătății, al Muncii și Protecției Sociale, Educației Naționale, Tineretului și Sportului, Industriei și Comerțului), precum și secretariatul general al Guvernului, conducătorul formațiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliției, șeful Direcției generale de asistență medicală din cadrul MS, coordonatorul național al programului PHARE de luptă împotriva drogurilor, din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate și Corupției se aflau, după cum relata pe larg presa, în stadiul incapacității de a colabora eficient în vederea coroborării informațiilor pe care le dețineau.

Cam în aceeași perioadă, Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate din cadrul MS atrăgea atenția că problema consumului de drog a devenit o realitate îngrijorătoare pentru societatea românească. Cele mai bune piețe de desfacere erau zonele aglomerate, precum campusurile studențești, barurile, spitalele în care se internează toxicomanii sau chiar liceele. Acum zece ani, potrivit statisticilor Federației Internaționale a Comunicațiilor Educative (FICE), în România erau în evidențele instituțiilor de specialitate peste zece mii de persoane care se drogau, 90 la sută dintre cei care foloseau droguri injectabile avînd între 15 și 30 de ani. Numai în București existau, oficial, aproximativ 6. 000 de narcomani, dar numărul real acestora era estimat de specialiști drept mult mai mare, întrucît există mulți elevi și studenți care se aflau de-abia în stadiul „experimentării”. Această situație era o consecință directă, între altele, a faptului că România devenise, la finele anilor 90, cum spuneam, un important punct de tranzit al drogurilor din Asia către vestul Europei.

În acest moment, la nivelul întregii țări, există peste 300.000 de consumatori de droguri, iar numărul crește vertiginos, mai ales după apariția afacerii produselor etnobotanice. În Raportul anual 2008 privind situaţia drogurilor in Europa, aparţinând Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, România se află pe locul 10 dintre-o lista de 28 de ţări în ceea ce priveşte numărul de decese survenite ca urmare a consumului de droguri.

Cu toate aceste date mai mult decît îngrijorătoare, în ultimul deceniu, dar mai ales în ultimii 2-3 ani, guvernul României adoptă o atitudine mai mult decît aiuritoare, refuzînd, parcă, să miște un deget în direcția combaterii consumului de droguri. Unul dintre politicienii noului val care și-a făcut un stindard din lupta contra drogurilor, pesedistul Mugurel Surupăceanu, avertiza recent, în cadrul unei dezbateri privind Strategia UE de combatere a consumului şi traficului de droguri asupra pasivității suspecte a statului român. „În România, în acest moment, bugetul nu include niciun leu pentru activităţi de combatere a traficului şi consumului de droguri. Suntem singura ţară din UE care nu are prevăzut în buget un cuantum financiar pentru combaterea traficului şi consumului de droguri. (…) Există cumva un interes ascuns ca să nu facă nimeni nimic în România pentru a combate acest fenomen? Este pur şi simplu bătaie de joc”, a afirmat social-democratul. El a subliniat că Executivul „ar trebui obligat” să aloce bani pentru proiecte şi programe de combatere şi prevenire a consumului de droguri. „Guvernul poate să facă o rectificare (…) Deci au posibilitatea, au instrumentul juridic. Dacă nu se alocă bani de la buget, nu avem cum să facem niciun fel de proiect, cum să derulăm niciun fel de acţiune împotriva traficului de droguri şi practic nimeni nu are cum să lupte contra acestui fenomen” a spus Surupăceanu.

Deocamdată, puterile statului au alte priorități: președintele Traian Băsescu l-a dat în judecată pe Surupăceanu, pentru îndrăzneala de a fi sugerat un posibil ”spate” politic asigurat, de cineva din zona puterii, comercianților de droguri ușoare. Poate era mai firesc ca președintele să explice dacă în spatele poziției pro-marijuana a fiicei sale nu a stat, cumva, nostalgia după anumite experiențe în campusurile americane pe unde a adăstat și unde, după cum susținea aceasta, se consumau droguri legal. O informație eronată, marijuana nefiind legală nicăieri în lume, dar cu atît mai gravă e atitudinea tinerei europarlamentare.

Una peste alta, dacă într-o țară cu asemenea probleme în materie de stupefiante guvernul stă cu mîinile în sîn, e de-a dreptul firesc să te întrebi dacă la mijloc e vorba de prostie, de dezinteres sau, mai grav, de un joc intenționat, cu beneficii doar sugerate, deocamdată…(Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998