CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9484 RON DOWN | 1 USD = 4.2646 RON DOWN | 1 GBP = 5.8523 RON UP

UPDATE: Ziua Alegatorului sau cum PNL pregateste deja fraudarea alegerilor din 2024

7 comentarii / 3759 vizualizări / 21 iunie 2021

Un proiect de lege aparent halucinant a fost introdus de liberali în Parlament, cu premierul Florin Cîțu și senatoarea Iuliana Scîntei inițiatori, lista de semnatari de susținere incluzînd cam toți parlamentarii PNL; e vorba de desemnarea zilei de 26 mai drept Ziua Națională a Alegătorului. Spunem aparent halucinant pentru că 26 mai nu are altă semnificație pentru România în afara victoriei PNL de la alegerile europene din 2019, ceea ce ar însemna că liberalii pur și simplu se auto-omagiază. Doar că, din păcate, e mult mai mult de atît: e un nou atac extrem de grav la adresa democrației, prin care PNL încearcă să obțină, indirect, avantaje asupra altor formațiuni la viitoarele alegeri, mai ales cele europene.

Potrivit inițiatorilor, „Ziua Națională a Alegătorului”(denumită mai departe ZNA) ar urma să fie ”o sărbătoare națională anuală care promovează democrația prin vot și prin alegeri democratice și încurajează participarea cetățenilor la procesele democratice și electorale”.

Numai că lucrurile stau cam așa: din capul locului, ziua de 26 mai nu este aleasă obiectiv, ci eminamente subiectiv, fiind, cum spuneam, ziua celei mai mari – de fapt singura – victorii a PNL, pe cont propriu, în alegerile post-decembriste.
Putea fi aleasă ziua de 20 mai, ziua primelor alegeri libere după jumătate de secol de comunism, măcar avea o anume încărcătură simbolică. Dar, fir-ar, în ziua aia cîștigaseră zdrobitor Iliescu și ai lui, iar liberalii luaseră 3%.

Faptul că ZNA ”coincide” cu ziua marii victorii a PNL și a referendumului pentru justiție convocat de Klaus Iohannis denotă clar, din start, că e o manevră pentru uzul strict al PNL.

ZNA nu e o manifestare singulară, ci presupune o campanie de 30 de zile, cea mai lungă celebrare a unei zile naționale, la noi. Și care, întîmplare!, se suprapune cu cea pentru alegerile europarlamentare, care au loc, se știe, la finele lunii mai-începutul lunii iunie. Chiar dacă ZNA ar urma să se celebreze anual, ea va conta, în opinia noastră, cu adevărat doar în anii electorali.

De asemenea, ZNA va beneficia de alocații bugetare din toate direcțiile, de la bugetul de stat și bugetele locale, prin intermediul unei puzderii de instituții și autorități, inclusiv Radioul public și televiziunea. Legea nu spune că manifestările ”se vor organiza”, ci doar că ”se pot organiza”, ceea ce va permite punerea accentului pe manifestări în anii electorali și lăsarea mai moale între aceștia.
De banii alocați vor beneficia, între alții, conform legii, ONG-uri și ”societatea civilă”. Și se vor organiza tot felul de manifestări cultural-educative, științifice, campanii de informare etc.
Foarte important, campania amintită ar urma să se desfășoare și în străinătate, pentru mobilizarea diasporei. Toate aceste manifestări vor fi susținute de la bugetul statului, la cheremul partidului de guvernămînt, ori care ar fi el.
La momentul lansării legii, acel partid e PNL.

De citit cu atenție ce vrea PNL să se petreacă în cele 30 de zile de manifestări dedicate ZNA:

”Art. 2. – (1) În scopul marcării „Zilei Naționale a Alegătorului“, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza, la nivel național și local, manifestări, campanii de informare, evenimente și activități cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației dreptului de vot și a importanței alegerilor și a referendumurilor pentru democrație și statul de drept, precum și informării cetățenilor cu privire la drepturile și procedurile electorale.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi organizate în străinătate de MAE, prin misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate .
(3) Autoritatea Electorală Permanentă organizează manifestări, campanii de informare, evenimente și activități proprii dedicate „Zilei Naționale a Alegătorului“, promovează „Ziua Națională o Alegătorului“ în țară și străinătate și poate sprijini, tematic și logistic, organizarea în țară și străinătate a activităților prevăzute la alin. (1) și alin. (2).
(4) Autoritățile prevăzute la alin. (1) – (3) pot acorda sprijin logistic și/sau financiar organizațiilor neguvernamentale sau altor instituții de drept public sau privat pentru organizarea în țară și străinătate, a activităților prevăzute la alin. (1), (2) și (3).
(S) Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi organizate și de partide politice, respectiv de organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.

Art. 3. — (1) În perioada de 30 de zile de dinaintea „Zilei Naționale a Alegătorului“, Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare, unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior organizează activități educative pentru elevi și studenți privind importanța participării la alegeri și referendumuri, precum și sistemul electoral românesc.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi organizate în parteneriat cu organizații neguvernamentale, societatea civilă, asociații de și pentru tineret, de elevi sau studenți.
Art. 4. — (1) În perioada de 30 de zile de dinaintea „Zilei Naționale a Alegătorului”, Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială, Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza campanii de informare și evenimente pentru promovarea în rândul tinerilor a importanței participării la alegeri și referendumuri.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi organizate în parteneriat cu organizații neguvernamentale, societatea civilă, asociații de și pentru tineret, de elevi sau studenți.

Art. 8. – Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor, evenimentelor, activităților și campaniilor prevăzute de art. 2 alin. (1) — (4) și art. 3-5 se asigură anual, din bugetul de stat și bugetele locale, prin bugetele Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale, ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale, precum și ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.”

Cîteva idei care se desprind de aici.

Prin manifestările ”cultural-educative” organizate în diaspora, folosind ambasadele sau reprezentanțele Institutului Cultural Român, PNL va putea stimula/cumpăra voturi de la alegătorii din străinătate, în contul campaniei pentru europarlamentare și prezidențiale, la cele locale diasporenii neputînd vota, în timp ce la parlamentare votează doar un număr redus de cetățeni cu domiciliul declarat în străinătate.
Aici, se poate spune că PNL vrea să de atacul la alegătorii AUR, dar mai ales ai USRPLUS, partid care aproape sigur nu va mai fi la guvernare în 2024, deci nu se va afla la butoanele finanțelor.
Un atac similar este și cel la electoratul tînăr, din interiorul țării, care are tendința să voteze masiv cu USRPLUS și același AUR; de altfel, chiar inițiatorii legii vorbesc insistent în expunerea de motive despre nevoia atragerii alegătorilor tineri. Și despre necesitatea educării lor în spiritul Justiției.
Activități cultural-educative înseamnă concerte, spectacole în săli ori pe stadioane, înseamnă, deci, posibilitatea atragerii unor vedete în sfera de influență a partidului de guvernămînt, ceea ce contează în alegeri. Cît despre finanțările pentru ”societatea civilă”, are sens să mai comentăm implicațiile?

Legea va ridica însă probleme serioase, pentru că ea introduce în schemă sistemul de învățămînt, care se va putea implica în campania de ZNA. Ori, alegerile, oricum ai da-o, țin de politică, iar legislația actuală e destul de categorică în acest sens: fără politică în școli.
Între educație electorală și propagandă politică linia e suficient de subțire ca să ridice riscul încălcării ei, și ne amintim că eforturi de politizare au fost destule.
Nu mai departe de acum cîțiva ani făcea valuri o propunere a PSD și ALDE de modificare a legislației încît să se permită campaniile electorale în școli în afara orelor de învățămînt. Opoziția de atunci reacționa vehement, iar USRPLUS chiar introducea depolitizarea învățămîntului între ofertele sale electorale.
Acum, PNL vrea ca Ministerul Educației, inspectoratele școlare, unitățile de învățământ să organizeze ”activități educative” pentru elevi și studenți privind importanța participării la alegeri și referendumuri, precum și sistemul electoral românesc.
Practic, aici se ascunde intenția stimulării puternice, printr-o campanie politică mascată, a unui electorat, cel tînăr, după care liberalii tînjesc cu disperare.

Cooptarea sistemului de educație într-un mecanism născut din victoria în alegeri a unui anume partid politic și care, în 2024, se va suprapune peste campania electorală pentru europene nu e doar discutabilă, e de-a dreptul periculoasă.

Campania dedicată Zilei Alegătorului se va derula în școli și universități, adică exact ce voia PSD în era Dragnea, pentru că legea nu prevede altfel și e logic că sistemul educațional nu va închiria hoteluri și restaurante pentru respectivele manifestări și campanii. Și, cum eliminarea numirilor cu iz politic ale inspectorilor și ale directorilor de școli e încă o himeră, campania ar fi coordonată de oameni devotați, logic, partidului care îi susține.

Sigur, în final se poate obiecta că legea liberalilor nu va servi doar lor, ci oricărui partid care se va afla la putere, în viitor.
Dar, deocamdată, la butoane e PNL, legea e clocită de PNL și e cert că liberalii au drept țintă anul electoral 2024, cînd speră să fie tot la butoane; iar ce va fi după acel an nu își mai bat capul, în buna tradiție a partidelor mioritice. (Bogdan Tiberiu Iacob)

 

UPDATE: Alegerile pentru Parlamentul de la Bruxelles au loc, în toate statele UE, de ani de zile, în jurul datelor de 22-28 mai, în funcție de cînd pică ziua de duminică a respectivei perioade. E de prisos să precizăm că, în 2024, ziua de 26 mai pică duminica și va fi ziua alegerilor europarlamentare, o zi în care, conform legii PNL, vom putea avea manifestări ample chiar în timpul votării.

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

7 Comentarii

  1. Hai sa fim seriosi! PNL va iesi de la guvernare cu cel putin un an inainte de 2024, altfel va avea soarta PNT-CD. Sau, daca va ramane la guvernare, din PNL va iesi gasca PDL care va fonda un alt partid. Evident, PNL va disparea, iar trupa neoliberala din PDL se va rebrandui cu un discurs populist-nationalist sustinut de vuvuzeaua R. Bogdan. PSD cu binomul Ciolacu-Stanescu va practica non-combatul, fiindca se pare ca social-democratia din Romania trebuie sa stea pe bara pana in 2028, minim. Altfel nu iese treaba cu rezilienta. Adica cu austeritatea pentru saraci si fondurile ue pentru smecheri. ZNA e nascuta din uriasa frustrare a elitelor politice ca nu mai iese populatia la vot. Probabil ca pasul urmator e introducerea votului obligatoriu.

  2. Ceausescu a fost singurul care a mai convertit 1 Mai si 23 August in sarbatori pentru slava lui.

  3. Indiferent de zile de sarbatoare, de anotimpuri, ne-am lamurit ca votul nu mai conteaza; conteaza ce vor stapanii; iar slugile, vor duce la indeplinire cu sfintenie.

  4. @ De când Laika a devenit primul cosmonaut și Grivei a obținut un loc important în politica românească, în aceste vremuri liberalii propunând și susținând „guvernul Cuțu”, vremuri când populația se tratează cu vaccinare și Ivermectină , astfel încât și Grivei să participe la decizii politice și medicale, asigurându-se astfel și egalitatea de vaccinare între căței și decidenții politici, ?

  5. & Chestiune la care ar putea fi adăugate și observațiile despre restricții, ?

  6. A fi sau a nu fi? Dobitoc! A fi! Amin! Morcâțu a luat-o pe ulei! Nu pe vaselina ca pe aia a folosit-o în America !

  7. […] Sursa: Inpolitics.ro […]

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *