Oricît ar părea de paradoxal, popularitatea extrem de mare de care doctorul se bucură în sondajele pe București ar putea reprezenta o durere de cap zdravănă pentru USL și un handicap în bătălia electorală care se va derula pe 10 iunie, la alegerile locale. Iar o înfrîngere a lui Oprescu ar fi, tocmai din acest motiv, o lovitură cumplită de imagine pentru alianță și un balon de oxigen pentru putere.

Sorin Oprescu e cotat în unele sondaje cu 70-80%, ceea ce reprezintă garanția fermă a realegerii sale. În aparență, cel puțin. Numai că, la fel ca în fotbal, în politică nu se aplică regula de trei simplă și nici 1+1 nu fac mereu 2.

Să analizăm cîteva elemente concrete, care ar putea conduce spre un rezultat diferit de cel din 2008.

O primă mare diferență: la alegerile din acest an avem votul într-un singur tur care, el singur, ar putea răsturna multe socoteli politice.
În 2008, Oprescu a luat în primul tur cca.30%, cu doar cîteva zecimi în plus față de Blaga. În turul doi, doctorul a beneficiat de aportul PNL, PC ori PSD, care l-au ajutat să își înfrîngă adversarul.
Acum, turul 2 nu mai există, pentru Oprescu apărînd, în schimb, avantajul că partidele mai sus menționate nu mai desemnează candidați proprii.

Tehnic vorbind, însă, situația e mult diferită și în acest plan față de 2008. Atunci, opoziția a tras la locale zdravăn cu un careu de ași, respectiv Chiliman, Piedone, Vanghelie, Onțanu, toți cîștigători detașați în sectoarele lor și capabili de o bună mobilizare a alegătorilor în turul doi.
În ce măsură cei patru ar mai fi dispuși azi să tragă pentru Oprescu e greu de spus, în condițiile în care Onțanu și Piedone s-au transferat la putere și vor juca invers, Vanghelie e în relații foarte reci cu conducerea USL, în vreme ce organizația PSD București e într-o situație foarte dificilă din punct de vedere organizatoric, nefiind clar cine și cum o conduce. O înfrîngere a doctorului ar fi, probabil, o satisfacție deosebită pentru edilul de la 5.

De asemenea, Chiliman a fost la un pas să fie exclus din PNL din cauza opoziției față de susținerea lui Oprescu. În 4 din 6 sectoare ale Capitalei, liberalii nu vor avea candidați proprii, iar la Primăria generală merge un fost pesedist, ceea ce nu prea îmbie la ieșitul la vot. Într-o proporție diferită, situația se regăsește și la PSD ori PC.

Un alt atu pierdut de Oprescu derivă din chestiunea de mai sus, respectiv statutul de independent gata să se bată inclusiv cu fostul partid, lucru care i-a cucerit pe bucureșteni în 2008. Acum, Oprescu redevine un candidat politic, oricît s-ar încerca mascarea adevărului.
De asemenea, un uriaș avantaj a fost pentru el în 2008 celebrul scandal al semnăturilor falsificate, care l-a transformat în victimă și i-a adus un mare nunăr de voturi. Acum, nu se va mai pune această problemă.

Să nu uităm nici că, în 2008, alegerile au fost organizate de guvernul liberal Tăriceanu, susținut discret de PSD, ambele formațiuni avînd o anume deschidere către doctor, în timp ce acum organizarea aparține PDL. Probabil că frauda la vot va atinge proporții nemaintîlnite, dată fiind și disperarea PDL de a pierde puterea anul acesta.

Marea problemă, sau dacă vreți, marea miză a acestor alegeri va fi absenteismul la vot. De aici ar putea veni necazurile lui Oprescu și ale USL.
Mai precis, cele 70-80 de procente pe care doctorul le are în sondaje provin de la bucureșteni, în ansamblul lor; la vot, însă, se prezintă cu certitudine un alt tip de bucureștean, anume cel care face parte din activul de partid.
În 2008, doar 31% dintre bucureșteni au ieșit la vot, adică ceva mai mult de 500.000 de oameni. Cca.164.000 au votat cu doctorul în primul tur.
Anul acesta, dacă se va respecta regula de fier post-decembristă, aceea că, de la un scrutin electoral la altul se pierd cel puțin 6-7 procente de participare și chiar mai mult, rezultă că ne așteaptă o participare de cca.25%.
În 2008, însă, aveam oficial 1,78 milioane de alegători bucureșteni, pe cînd acum întreaga populație a orașului este de sub 1,7 milioane, după ultimul recensămînt.

Asta înseamnă că la vot vor ieși 3-400.000 de oameni, cel mult.
Colac peste pupăză, perioadele zilei în care se iese la vot sunt, de regulă, dimineața, pînă la prînz, și seara, după ora 18,00. Numai că, în ziua alegerilor, în intervalul 18,00-21,00 are loc supermeciul Spania-Italia, în Campionatul European, ca să nu mai vorbim că părinții vor avea pe cap emoțiile Bac-ului care se dă începînd cu a doua zi. Acest tip de evenimente plasate în preajma zilei votului au ca rezultat, după cum evidenția și un studiu minuțios al Institutului pentru Politici Publice, scăderea considerabilă a participării la vot.

Un alt element care va duce, probabil, la lipsa de interes a bucureștenilor este tocmai procentul foarte mare al lui Oprescu, ceea ce înseamnă demobilizare atît pentru susținători, cît și pentru adversari. Cînd meciul e ca și jucat mai bine stai acasă.
Exact din acest motiv, e de așteptat ca Puterea să facă tot posibilul pentru demobilizarea alegătorilor, iar una dintre metode ar putea fi absența unei agitații prea mari de campanie, ba chiar simularea unei resemnări ca înaintea unei partide gata pierdute. Se va recurge, foarte posibil, și la desemnarea unui candidat fals, în jurul datei de 15 martie, cel real urmînd să fie înscris în cursă în ultima zi, după metoda brevetată în 2000 de Băsescu.

În plus, vor fi mai mult ca sigur evitate atacurile prea dure la adresa doctorului, pentru a nu se risca iar victimizarea acestuia. Va fi, în schimb, acordată o ”atenție” discretă din partea organelor fiscale, din informațiile noastre, sponsorilor tradiționali ai lui Oprescu, deja avertizați că o nouă deschidere a baierilor pungii (și trebuie spus că în 2008 actualul primar a avut o campanie foarte costisitoare) le-ar putea aduce probleme mari.
Pe la spate, însă, PDL se ocupă de pe acum, intens dacă e să dăm crezare ultimelor zvonuri, de o mobilizare fără precedent a activului de partid din București. Așa-zisele negocieri pentru formarea Mișcării Populare nu au decît rolul de a forma un paravan pentru discuțiile prin care un număr cît mai mare de grupări politice ori civice să suțină un singur candidat. Mișcarea Populară, ca alianță, nu va ajunge mai mult ca sigur la tribunal, rămînînd în stadiul de proiect, în schimb PDL și-ar putea asigura serviciile lui Becali, Oprea, Vadim, Pavelescu și poate chiar Dan Diaconescu, cel care tot amenință cu o candidatură la Capitală al cărei anunț oficial, însă, nu mai vine. Nemaiexistînd turul doi, e logic că negocierile trebuie făcute înainte de alegeri.

Scenariul demobilizării alegătorilor bucureșteni a fost folosit de PDL și în 2005, atunci cînd, la alegerile parțiale, s-a constatat că Videanu nu avea nicio șansă să cîștige decît în cazul unei prezențe foarte scăzute la vot. Potrivit recentelor dezvăluiri ale sociologului Bruno Ștefan, care a lucrat atunci pentru candidatul PDL, soluția a fost o campanie prin care să se transmită mesajul că Videanu stă atît de bine pe poziție încît nu are rost să se mai iasă la vot. Scopul a fost atins, absenteismul a fost dramatic, de cca.75%, iar Videanu a cîștigat din primul tur, cu 53% din procente, care însemnau doar 231.000 de voturi.

Șansa actualei puteri la București este, în concluzie, provocarea unui absenteism cît mai mare, pentru că jocurile, în acest caz, le va face activul de partid, iar formațiunile de guvernămînt sunt întotdeauna mai capabile să își mobilizeze oamenii, fie și recurgînd la finanțări oculte, mai ales că rețelele financiare sunt puse la punct încă de la europarlamentarele din 2007.

Va conta, desigur, și candidatul pe care va miza PDL, vor conta foarte mult și campaniile celor două forțe antagoniste. Și, mai ales, va conta felul cum va ști să se mobilizeze doctorul.
Din nefericire, Sorin Oprescu are antecedente severe în ce privește autosuficiența: în 2000, el obținuse în primul tur un scor atît de mare în raport cu Băsescu, 41%-17%, încît nu a considerat necesar să se mai agite, fiind, practic, dispărut între cele două tururi, astfel că Băsescu a recuperat și a învins. O victorie fără de care România nu ar mai fi avut azi un președinte-jucător.

Că o primărie de mare oraș se poate pierde și cînd ai 80% în sondaje a demonstrat-o cu brio și legendarul Sechelariu, acum cîțiva ani.

Pentru USL, însă, o înfrîngere a lui Oprescu nu ar însemna doar pierderea unei primării, ci s-ar contabiliza înzecit din perspectiva alegerilor parlamentare și ar putea relansa spectaculos PDL. Un scenariu nedorit pentru opoziție, dar, așa cum am încercat să avertizăm mai sus, deloc imposibil. (Bogdan Tiberiu Iacob)