Parlamentarii USR au depus în aceste zile o propunere legislativă menită să introducă în Codul de procedură penală posibilitatea ținerii în arest preventiv a condamnaților suspectați că ar fugi din țară pentru a se sustrage de la executarea pedepsei. Propunerea vine în urma nenumăratelor fugi din țară ale unor condamnați celebri.

”În România, justiția penală este pusă sub semnul întrebării, de faptul că din ce în ce mai mulți inculpați reușesc să se sustragă de la executarea pedepselor privative de libertate, părăsind țara înaintea rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare(…) Prin invocarea legislației statelor de destinație, de multe ori, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate reușesc să paralizeze definitiv executarea pedepsei aplicate de instanțele din România. S-au creat de-a lungul timpului adevărate rețele prin care efectele hotărârilor judecătorești de condamnare pronunțate de instanțele din România sunt anihilate” se arată în expunerea de motive a proiectului inițiat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion.

USR propune introducerea unei noi sintagme în cadrul art. 202, cu următorul conținut:

„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”

De asemenea, proiectul propune majorarea duratei pentru care se poate aplica, în faza de judecată, măsura controlului judiciar (și cea a controlului judiciar pe cauțiune) de la 5 la 7 ani. ”În felul acesta facem încă o diferențiere între măsurile preventive mai puțin intruzive și alte măsuri preventive, mai dure (arestul la domiciliu și arestarea preventivă). Este firesc ca măsurile preventive mai puțin intruzive să poată fi luate pe o durată mai mare decât arestul la domiciliu și arestarea preventivă. Extinderea duratei pentru care poate fi luată măsura preventivă a controlului judiciar (și a celui pe cauțiune) poate fi un instrument util în prevenirea sustragerii de la executarea pedepsei” mai propune USR.

O altă propunere e ca temeiul juridic al arestării preventive să fie suplimentat cu ipoteza în care inculpatul a fugit sau s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la executarea pedepsei ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte.

De asemenea, se propune adăugarea încă unui temei de arestare preventivă (și arest la domiciliu) prin modificarea literei e) la art. 223, cu următorul conținut:
„există suspiciunea rezonabilă că, după stabilirea în primă instanță, în cauza unei pedepse cu detențiunea pe viață sau cu închisoarea mai mare de 3 ani, inculpatul se va sustrage de la executarea pedepsei”. Acesta este un instrument care îi oferă posibilitatea judecătorului de primă instanță și a celui de apel de a lua măsuri preventive în cazul în care se pronunță o pedeapsă cu detențiunea pe viață sau cu închisoarea mai mare de 3 ani, dacă are suspiciuni rezonabile că, față de această condamnare în primă instanță la o pedeapsă privativă de libertate, inculpatul ar putea să se sustragă de la executare. În situația unei astfel de condamnări, judecătorul ar trebui să aibă posibilitatea de a institui o măsură preventivă (control judiciar, control judiciar pe cauțiune, arest la domiciliu ori arestare preventivă) în scopul prevenirii sustragerii de la executarea pedepsei. Este vorba, desigur, despre judecătorul care judecă în primă instanță sau în apel dosarul în cadrul căruia s-a pronunțat condamnarea în primă instanță.
Ultima modificare pe care o propunem vizează instituirea posibilității luării măsurilor preventive odată cu sentința pronunțată în primă instanță. În prezent, judecătorul nu poate lua măsuri preventive în cadrul sentinței” mai propune USR. (B.T.I.)