În ceea ce am numi o operaţiune de tip „blitzkrieg”, zilele acestea Traian Băsescu l-a anihilat pe unul dintre contracandidaţii săi – Corneliu Vadim Tudor. Acţiunea s-a petrecut la Tuşnad şi a fost mediatizată cu lux de amănunte de mass-media româneşti. Nu mă număr printre cei care au văzut în huiduielile de Tuşnad un „barometru” al simpatiei de care se bucură Traian Băsescu. Dimpotrivă. În contextul în care preşedintele a apărat o cauză care nu este şi nu poate fi obiect al negocierii politice – cea a unităţii statului român – poziţia sa este de natură să-i crească credibilitatea la nivel public. Acest aspect a fost relevat de o parte din comentatorii şi analiştii vieţii politice. Ceea ce nu s-a comentat, însă, este efectul colateral pe care l-a generat Traian Băsescu în raport cu ceilalţi candidaţi la preşedinţie. Având în vedere că bătălia politică este un joc de sumă nulă (unul câştigă pe seama celuilalt), trebuie spus că poziţia lui Traian Băsescu de la Tuşnad a fost o inteligentă mişcare de ordin tactic. În primul rând, pentru că a reuşit să disocieze imaginea sa de cea de susţinător al comunităţii maghiare. Să ne amintim faptul că preşedintele a declarat, nu o singură dată, că elevii maghiari ar trebui să aibă un program mai „uman” de învăţare a limbii române şi că judeţele Harghita şi Covasna trebuie să devină o preocupare a Guvernului. Toate acestea, împreună cu vizitele dese în secuime a lăsat impresia că preşedintele este dispus să cedeze în faţa presiunilor politice ale UDMR şi UCM. Declaraţiile de sâmbăta trecută ale lui Traian Băsescu nu au făcut decât să risipească acest gen de îndoieli. În al doilea rând, pentru că a reuşit să limiteze ascensiunea lui Corneliu Vadim Tudor. Preşedintele PRM este, în acest moment, poate cel mai temut adversar al lui Traian Băsescu pentru că este singurul candidat care creşte în preferinţele românilor. Faptul că Traian Băsescu a avut o poziţie tranşantă într-un subiect mereu sensibil pentru electoratul cu vederei naţionaliste este în măsură să reducă „exodul” acestui electorat către preşedintele PRM. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu i-a tăiat lui Corneliu Vadim Tudor o „sondă” importantă din care ultimul ar fi putut extrage popularitate şi intenţie de vot. Una peste alta, singurul perdant din acţiunea de la Tuşnad este Corneliu Vadim Tudor şi PRM. Atât Traian Băsescu, cât şi UDMR obţin, în schimb, câte o bilă albă pentru că şi-au apărat cu „dârzenie” interesele electoratului pe care îl reprezintă. Nicolae Calistru