Pentru a-si conserva puterea si, pe cale de consecinta, imunitatea, domnul Traian Basescu are nevoie de sustinerea unui partid. Pentru el, aceasta este o necesitate vitala. Dar care va fi acel partid? Iata o intrebare cheie careia i se poate da un raspuns in acest sfarsit de saptamana. Sau, cel putin, va avea inceputul unui raspuns.
In PD-L s-a creat un mit al existentei unei asa-numite aripi a reformistilor. De fapt, este vorba de cateva persoane venite recent in politica pe filiera prezidentiala. Ele sunt impinse la inaintare de seful statului, cu intentia cat se poate de explicita de a subrezi pozitia asa-numitilor grei din partid, scopul final fiind crearea unui compromis intre acestia si Traian Basescu. In esenta, asadar, “reformistii” sunt oameni de sacrificiu. Ei mai indeplinesc totusi un rol – e adevarat, minor – si anume acela de a incerca o cosmetizare a imaginii PD-L. Vezi Doamne, PD-L a incetat sa mai fie un partid supus blestematei reguli a unanimitatii. Vezi Doamne, in PD-L exista nu numai o dinamica interna, care conduce la reforma si innoire, ci si un grup de oameni curati, care incearca sa adune mizeria cu aspiratorul.
Ce am putut observa in aceasta saptamana, urmarind aparenta confruntare dintre, sa-i zicem, gruparea Voinescu-Preda-Macovei si ceilalti, a fost lipsa de consistenta a argumentelor “reformistilor”, lipsa lor de sustinere din interiorul partidului, precum si faptul ca au fost lasati in ofsaid de Presedintele Traian Basescu. De altfel, e greu de presupus ca acesta va putea initia, prin telecomanda, in acest weekend, vreo schimbare a raportului de forte.
Dupa toate aparentele, PD-L urmeaza sa ramana si pe mai departe ceea ce a fost si pana in prezent. Respectiv un partid clientelar, cameleonic din perspectiva ideologica si gata sa faca orice fel de compromisuri, inclusiv compromisul suprem de tradare a interesului national, pentru a se mentine la putere. (Sorin Rosca Stanescu)

Cititi mai mult pe CorectNews – http://news.corect.com/politics/viitorul-partid-prezidential