O victorie psihologică de dimensiuni istorice înregistrează în aceste zile Xi Jinping, președintele pe viață al Chinei. Este practic săptămâna în care China se afirmă ca cel mai mare jucător din lume în plan diplomatic. Dacă Xi Jinping este marele câștigător, marele pierzant e Joe Biden. Acum, când toate piesele sunt instalate pe tabla de șah a Orientului.
Momentul este excepțional ales. La Beijing, sunt prezenți reprezentanți a nu mai puțin de 130 de state, pentru a pune bazele celui mai mare proiect la scară mondială inițiat de China. Noul „Drum al Mătăsii”. Este vorba în realitate de o întreagă rețea de căi comerciale și de comunicare între țări dintre cele mai diferite și de pe toate continentele. Este echivalentul la scara de azi a marii expediții chineze din 1300, la care au participat nu mai puțin de 3.000 de vase de mari dimensiuni, expediție desfășurată atât în emisfera nordică, cât și în emisfera sudică. Mai rămân în această paranteză pentru a vă reaminti că la această expediție, care a durat practic o generație, au participat numeroși oameni de știință ai Chinei, dar și specialiști în religie, traducători și oameni curajoși care au cartografiat conturul continentelor și al insulelor, zburând literalmente cu ajutorul unor zmeie. Din păcate, rezultatul fabulos al acestei temerare expediții devine din ce în ce mai cunoscut abia astăzi, când ies la iveală documente, studii și hărți din epoca respectivă, ascunse cu grijă de autorii lor și păstrate peste generații și când epavele uriașei flote sunt scoase de pe fundul mării. Ele au fost scufundate la ordinul reprezentantului noii dinastii imperiale, care a pus capăt cu brutalitate valorificării expediției, sub motiv că ar fi constituit o mare risipă și, mai ales, că imperiul chinez trebuia să se închidă între granițele sale și nu să se extindă în întreaga lume. Fără nicio exagerare, cred că ceea ce întreprinde în aceste zile Xi Jinping reprezintă debutul unui nou proiect colosal al unei Chine care devine iarăși cel mai important centru de putere din lume. Cel puțin în plan diplomatic.
Liderul chinez „și-a făcut mâna” depunând eforturi deosebite pentru a media un acord de pace între Rusia și Ucraina. A avansat în acest scop chiar și un proiect în opt puncte, care însă, până în prezent, a fost ignorat în părțile lui esențiale atât de către Federația Rusă, cât și de către marile puteri, care s-au aliniat în spatele Ucrainei. Atenție însă: când energiile statelor implicate direct și indirect se vor epuiza, acordul în opt puncte elaborat de Xi Jinping va fi omologat. Liderul chinez și-a mai făcut o dată mâna într-un alt demers diplomatic care părea imposibil. O înțelegere care ar urma să fie încheiată printr-un acord între Israel și Arabia Saudită. Însuși faptul că s-a ajuns la un dialog între cele două state demonstrează forța Chinei, devenită una dintre cele mai relevante puteri diplomatice ale lumii. Iar acum urmează marele salt înainte.
Președintele Satelor Unite, Joe Biden, singurul rival care încă a mai rămas cât de cât în picioare – vorba vine – în fața lui Xi Jinping, după o serie întreagă de exchibiții diplomatice se deplasează în Israel, într-o tentativă, cred eu, sortită eșecului, de a media o soluționare a conflictului, care să conducă la eliminarea grupării Hamas și, în același timp, la protejarea populației din Gaza. Nu va reuși, pentru că sunt mult prea multe forțe implicate în acest conflict, entități statale și non-statale, cu mijloace directe și indirecte de a interveni și de a tulbura apele. Un adevărat nod gordian, pe care Washingtonul este incapabil să-l taie. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu. Pentru că este parte a acestui război, desfășurat în egală măsură și în mod direct, și prin procură. Și fiind parte, șeful administrației americane nu este credibil pentru lumea musulmană care, în cea mai mare parte, se manifestă ca un adversar al Israelului. În mod necesar, pacea, când va veni, trebuie să vină din altă direcție.
La Beijing se joacă, fix în timp ce Joe Biden este în drum spre Aeroportul Ben Gurion, una dintre cele mai importante cărți ale istoriei. Reprezentanții celor 130 de state sunt invitați de Xi Jinping nu doar pentru a conveni asupra celui mai mare și mai complex proiect de cooperare al lumii prezente și viitoare, ci și pentru a transmite cu forța, cu anvergura necesară singurele mesaje care pot conduce la o soluționare globală a raporturilor dintre Israel și entitățile statale ori non-statale ale lumii musulmane.
Ceea ce aparent este un eveniment de senzație, prin apariția lui Vladimir Putin în prim-planul acestei reuniuni, nu este de fapt altceva decât o simplă butaforie pusă la cale de Beijing. „Țarul cu tinichea de coadă”, cum sugestiv este prezentat în ultima ediție a „Evenimentului Zilei”, se află la a doua sa deplasare externă, după cea din Kârghistan. La Beijing i s-a garantat că sub nicio formă nu va fi pus în aplicare mandatul de arestare pentru crime de război care stă ca o sabie a lui Damocles deasupra capului țarului de la Moscova. Va fi prezent ca o piesă decorativă, dar nu va juca niciun rol, deși face toate eforturile să se implice în planul de pace care se pune la cale. Pentru că într-o măsură mai mare chiar decât Joe Biden, nu poate fi credibil, fiind la rândul său parte implicată într-un război blamabil. De altfel, adevărata nestemată de pe fruntea lui Xi Jinping a fost pusă, ce să vezi, chiar ieri, de Joe Biden, care a făcut apel la China, solicitându-i să se implice în restabilirea păcii în această zonă explozivă a lumii. Ceea ce înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât că, în mod oficial, Statele Unite recunosc rolul de negociator al Beijingului și capacitatea lui Xi Jinping de a deveni credibil și deci eficient atunci când le întinde părților implicate ramura de măslin.
Așa că, din păcate, nu ne putem aștepta la mutări surpriză cu efecte cardinale de la vizita lui Biden în Israel. Încet, dar sigur, toate privirile se concentrează asupra Beijingului.