CURS VALUTAR
laura-kovesi-1068x801_2

O situatie halucinanta: Kovesi mai ”sta” intr-un firicel. De ce nu se rupe?

1 comentariu / 2221 vizualizări / 2 septembrie 2017

Cariera șefei DNA, Laura Kovesi, mai atîrnă doar de un firicel subțire, dar care, în mod incredibil, refuză cu îndîrjire să se rupă. Unii zic că nu vor americanii să se rupă, ceea ce poate fi perfect real, dar problema se pune altfel: cu sau fără voia stăpînilor de la Washington, firul ar trebui să se rupă fără drept de apel. Rezistența lui, pe mai departe, nu face decît să demonstreze, din păcate, că România e Țara lui Papură Vodă, în care legea și bunul simț sunt sfidate în primul rînd de către cei care au puterea pe mînă.

Săptămîna care se încheie a marcat oarece agitație la comisia parlamentară pentru anchetarea alegerilor din 2009. Cum se știe, șefa DNA, Laura Kovesi, a trimis nu demult o scrisoare comisiei, în fața căreia a refuzat să se prezinte, în care scrie, între altele: ”Deoarece temeiul avut la baza constituirii Comisiei speciale au fost informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o posibilă viciere a rezultatului votului pentru alegerea preşedintelui României, desfăşurat în anul 2009, vă fac cunoscut că nici în exercitarea atribuţiilor mele de serviciu şi nici în timpul meu liber nu am luat la cunoştinţă de situaţii ori împrejurări potrivit cărora în alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 s-ar implica unele autorităţi publice şi/ sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, respectiv în derularea procesului electoral cu consecinţa vicierii rezultatului acestor alegeri”.

Pentru mulți români, aceste afirmații ar putea fi suficiente: femeia spune clar că nu are nicio informație relevantă despre o posibilă fraudare a alegerilor prezidențiale. Ce se mai vrea de la ea??

E o mare capcană, din nefericire.
Una în care membrii comisiei nu au voie să cadă.
Este absolut de necrezut faptul că, într-o țară care se pretinde democrată, deținătoarea unei funcții de mare greutate în stat refuză să transmită parlamentului o informație simplă, dar clară: a fost sau nu a fost în noaptea alegerilor din 2009 în casa lui Gabriel Oprea?

Jocul de gleznă al procuroarei e năucitor, de la izbucnirea scandalului: se dă lovită în aripă, acordă interviuri minuțios regizate, trimite scrisori și, peste toate, recurge la exprimări cît se poate de ambigue doar pentru a evita răspunsul tranșant la întrebarea de mai sus.

Și nimeni din România, nici măcar Parlamentul, nu o poate determina să-l dea.

Repetăm: nu vorbim aici despre informații privind deturnarea alegerilor de către Kovesi & Coldea, nu vorbim de planificări de lovituri de stat sau mișcări de stradă ori de cine mai știe ce alte chestii oculte care să se fi discutat în sufageria lui Oprea.

Ci doar de un lucru simplu: a fost Kovesi acolo în noaptea alegerilor?

Voit ori ba (noi mergem pe a doua variantă), Laura Kovesi a reușit o performanță majoră: a mutat accentul în totalitate pe ideea fraudării alegerilor; de la comisie, adversarii șefei DNA au speranța să vină date care să susțină această teorie.

Realitatea e cu totul alta: nici nu e de crezut că asemenea informații vor veni, nici nu e nevoie de ele.

Dintr-un motiv foarte banal.
Cariera Laurei Kovesi nu va fi stopată de concluzia – aproape imposibil de susținut cu probe – că ar fi fost parte la înfrîngerea lui Geoană, în 6 decembrie 2009.

Ci va fi stopată fără drept de apel doar de informația că ea a fost prezentă în acea seară în casa lui Oprea.

Potrivit legii 303/2004, mai cunoscută sub numele de Statutul judecătorilor și al procurorilor, art.9,
”Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.
Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice”.

Atenție mare la ultimul alineat: ”sunt obligati (…) sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice”.

Sintagme-cheie: ”sunt obligați”, ”în orice mod”, ”exprimarea sau manifestarea convingerilor politice”.

Nu vorbim de recomandări, ci de obligații.

Iar exprimări și manifestări înseamnă vorbe și fapte.

În 6 decembrie 2009, Kovesi nu a făcut doar act de prezență în casa unui politician, în seara alegerilor.

În 6 decembrie, șefa DNA și liderii SRI Coldea și Maior s-au aflat în anturajul unui întreg grup de politicieni de aceeași culoare, uneperiști, cu trei zile înainte de a se anunța oficial înființarea acestui partid.

Gabriel Oprea, Neculai Onțanu, Anghel Iordănescu, Gigi Nețoiu ori Eugen Nicolicea au devenit, cu toții, lideri marcanți ai partidului – care avea să deruleze primul congres cîteva luni mai tîrziu și a cărui construcție începuse încă din ianuarie 2009 -, în timp ce Vasile Dîncu a funcționat ca o eminență cenușie.

Pe 9 decembrie 2009, un comunicat oficial remis presei de către Gabriel Oprea informa întreaga țară: ”constatăm că se face tot mai acut simţită necesitatea de a aduce pe scena politică românească o formaţiune politică nouă, de centru, o formaţiune politică a stabilităţii naţionale care să se situeze deasupra tuturor intereselor politice, Uniunea Naţională pentru Progresul României”.

Oprea mai explica faptul că noul partid e necesar pentru că există “foarte multă confuzie în politică, multe interese de grup şi de partid, din partea tuturor formaţiunilor politice, când singurul interes ar trebui să fie acela de a acţiona spre binele românilor, de a crea cadrul politic şi stabilitatea necesare pentru ca România să depăşească rapid criza economică”.

Dacă rolul jucat de Kovesi, Coldea ori Maior în derularea alegerilor din 6 decembrie e greu de dovedit – dacă el o fi existat – nu același lucru se mai poate spune despre prezența lor într-un nucleu politic care tocmai pregătea lansarea oficială ca partid politic.

Informația că lansarea acestuia a fost precedată de o reuniune a capilor SRI și DNA cu cei ai partidului este de o importanță covîrșitoare în orice timp și în orice condiții.

Semnalul dat către nenumărate persoane ar fi că noul partid se naște cu binecuvîntarea structurilor de forță ale statului și este crucial pentru evoluția sa ulterioară.

Să ne amintim, în treacăt, fie și numai cazul celebru al locotenentului Alexandru Gheorghe, exclus din armată după ce a participat, în 2012, la un miting de protest îmbrăcat în uniforma militară. Ne amintim cu toții că, la acea vreme, MapN a invocat un articol din Legea nr. 80/1995 a Statutului cadrelor militare, care prevedea interdicțiile și restrangerile exercitiului unor drepturi si libertati, respectiv “participarea la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau intruniri cu caracter politic ori sindical este interzisa, cu exceptia activitatilor la care se participa in misiune”.

Locotenentul Alexandru Gheorghe măcar a participat fățiș la acea manifestare politică.
Șefii SRI și cel al DNA au făcut-o, infinit mai grav, pe furiș și au fost dați în vileag.
George Maior și Florian Coldea nu mai sunt pe funcții, deci, recunoașterea participării la reuniunea uneperiștilor nu îi mai poate afecta.

Laura Kovesi, însă, nu poate depăși cadrul legii 303/2004; recunoașterea oficială a prezenței în casa lui Oprea i-ar aduce demiterea pe loc.

Ca să ”fenteze” momentul, Kovesi face tot posibilul să nu ajungă în poziția de a spune tranșant cum a a fost în ”Nopatea generalilor”.

Și, spre stupefacția tuturor celor care înțeleg cum stau lucrurile, reușește cu brio. (Bogdan Tiberiu Iacob)

 

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

  1. […] Sursa: InPolitics […]

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *